-Politica pasilor marunti-, asa cum si-a denumit UDMR strategia, incepe sa-si arate roadele. Chiar daca, la nivel central, Uniunea Maghiarilor proclama, cel putin declarativ, respectul fata de valorile democratice, egalitatea in drepturi cu romanii majoritari, in judetele Covasna si Harghita situatia este cu totul alta. Aici, populatia de etnie romana este victima unei discriminari ce poate avea drept consecinta fie o maghiarizare completa, fie abandonarea acestor regiuni. A trecut vremea confruntarilor violente, de tip Tg. Mures… Acum, romanilor li se limiteaza dreptul la invatatura in limba nationala, li se conditioneaza angajarea de cunoasterea limbii maghiare, numele romanesti ale strazilor sunt schimbate, iar in unele primarii informatiile de utilitate publica sunt afisate exclusiv in maghiara. Si acestea sunt doar cateva dintre evidente, pentru ca mai exista si amenintarile telefonice, reducerea numarului de clase cu predare in limba romana, limitarea accesului la informatie etc.
Infiintarea, la sfarsitul lunii trecute, a doua asociatii comunitare romanesti a avut ca scop contracararea actiunilor reprezentantilor autoritatilor locale, unguri, intr-o majoritate zdrobitoare, indreptate impotriva romanilor si deschiderea unui dialog efectiv cu minoritatea maghiara. Membrii asociatiilor au apelat, in ultima instanta, la acest mod de manifestare deoarece se simt tradati de liderii de la Bucuresti, care i-au jertfit in numele pactului de guvernare.
Tinuturile Harghitei si Covasnei au ridicat, dintotdeauna, probleme in ceea ce priveste coabitarea dintre ungurii majoritari si romanii ajunsi straini in propria lor tara. Sistemul reprezentativitatii proportionale in cadrul organismelor autoritatilor locale isi arata, astazi, roadele nefaste. Numarul redus al consilierilor de etnie romana, din primarii, face ca, practic, orice decizie favorabila comunitatilor romanesti sa fie blocata de majoritatea maghiara. Asa s-a ajuns la reducerea numarului de clase cu predare in limba nationala, la marginalizarea si discriminarea romanilor si, consecinta a acestei -politici-, la plecarea acestora din zona amintita. Satui sa mai astepte un ajutor din partea autoritatilor statului, convinsi ca -devin interesanti pentru alesii poporului, doar din patru in patru ani-, in perioada electorala, romanii de pe aceste meleaguri au infiintat, in data de 30 iunie a.c., doua asociatii comunitare romanesti, in Odorheiu Secuiesc si Miercurea Ciuc.
De ce este nevoie de asociatii comunitare?
Cei aproximativ 50.000 de romani din judetul Harghita sunt supusi unei presiuni constante, iar fapte fara importanta pentru cineva din restul tarii devin factori ce pot duce la disparitia romanilor din aceasta zona. La primaria Odorheiu Secuiesc, spre exemplu, afisarea informatiilor cu caracter public se face exclusiv in maghiara, iar la sedintele Consiliului Judetean Harghita, cei sase consilieri romani sunt obligati sa asculte traducerile dezbaterilor in casca. De acelasi tratament au parte si ziaristii de la publicatiile de limba romana. Acestora nu li se face o traducere simultana, din limba maghiara in care se exprima cu nonsalanta autoritatile locale, fara sa tina cont de prevederile legii referitoare la folosirea limbii de stat. Chiar si in timpul festivitatilor prilejuite de Zilele judetului Harghita, in ciuda existentei a peste 7.000 de cetateni romani, prezentarea evenimentelor si afisajul stradal s-a facut exclusiv in maghiara etc. Acestea sunt, dupa cum ne spunea un locuitor de aici, -doar varful icebergului-, pentru ca la ele se adauga zeci de alte mici -amanunte-. Ca sa ocupe un post, unui roman i se cere sa cunoasca maghiara, daca intra intr-un magazin sau restaurant este servit ultimul, cei care se revolta primesc telefoane de amenintare, numele romanesti ale strazilor sunt schimbate cu nume unguresti. Aceste sunt insa doar citeva dintre motivele care i-au facut pe romanii din Harghita sa se constituie in organizatii comunitare.
Autoritatile raspund evaziv
Autoritatile centrale, cat si cele locale par sa nu vada insa acese lucruri. Concret, problematica infatisata de liderii organizatiilor romanesti si de ziaristi de la cele mai importante cotidiane centrale la simpozionul desfasurat in aceste zile la Izvorul Muresului a fost tratata cu superficialitate de autoritati. Intr-o incercare de a evita niste raspunsuri care ar fi provocat reprosurile partenerilor udemeristi la guvernare, prefectul judetului Harghita, Mircea Dusa, a subliniat -realizarile majore in plan economic- evidentiate in ultimii doi ani, cooperarea buna dintre partenerii de afaceri romani si maghiari, alocarea unor fonduri banesti institutiilor de invatamant din judet, dar a fost nevoit sa recunoasca existenta tensiunilor acumulate de zeci de ani.
Mai fin politician, presedintele Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, a atentionat asupra faptului ca -situatiile conflictuale existente intre comunitatea romaneasca si cea maghiara nu se pot rezolva intr-o perioada scurta de timp- si -este nevoie de concesii din partea ambelor parti-. Si presedintele Camerei Deputatilor a fost nevoit sa recunoasca efectele negative ale unor masuri legislative, cum ar fi segregarea scolara pe criterii etnice sau acceptarea folosirii limbii maghiare in justitie, dar a subliniat ca acestea au fost impuse de necesitatea acordarii legislatiei noastre, cu cea existenta in spatiul european.
-Politica pasilor marunti- dusa de UDMR duce la disparitia romanilor
In prezent, in Odorheiu Secuiesc mai traiesc 1.087 de romani in Vlahita, 60 in Covasna, procentul de romani este de 25%, iar in localitatile rurale este in continua scadere. Fenomenul se manifesta pregnant mai ales in structura institutiilor statului. Astfel, la Primaria Sf. Gheorghe, din 104 angajati, doar doi sunt romani, iar la cele din Tg. Secuiesc sau Baraolt nu exista nici unul. Un alt aspect grav este ca romanii au ajuns sa vorbeasca maghiara chiar si la ei in casa. La Doboi, spre exemplu, mai sunt doar 310 romani, cei mai multi trecuti de 60 ani. Presiunea constanta a concetatenilor maghiari i-a determinat, in timp, sa renunte la limba materna si, chiar daca ii chema Tudoran, Stoica, Ardeleanu si se declara romani get-beget, si-au ales o alta limba, pe cea a mai numerosilor consateni. Singura oaza de romanitate si, totodata, singurul loc in care se vorbeste, fara frica, in romaneste, este biserica, dar si acest bastion nu va mai rezista mult timp. Parintele Vasile Bobeica ne spuna ca in 10-20 de ani, cand vechea generatie se va stinge, biserica nu va mai fi decat o cladire fara enoriasi si aceasta si pentru ca, in singura clasa, cu sediul in casa parohiala, nu mai invata decat doi copii, ceilalti sateni preferand sa-si dea copiii la scoli cu predare in limba maghiara.
Ingrijoarea Asociatiilor comunitare ale romanilor sunt justificate, insa autoritatile centrale se pare ca sacrifica cele cateve sute de mii de romani protocolului politic semnat cu UDMR.
