„Curentul“ a stat de vorbă cu consulul SUA în România, Jim Grey
O vizită turistică în SUA nu mai este de mult un vis pentru pentru românii care își permit acest lucru. Cu toate acestea, procedurile de obținere a unei astfel de vize pot pune unele probleme pentru cei care doresc să pășească pe teritoriul Statelor Unite. Pentru a afla mai multe informații despre acest demers, ziarul „Curentul“ a avut plăcerea să discute despre chestiunea vizelor pentru SUA cu domnul consul general al Statelor Unite în România, Jim Grey, care ne-a explicat că mecanismul de obținere a vizei este unul destul de simplu, dacă toți pașii necesari sunt făcuți în mod corect de cetățenii care doresc să obțină fie o viză turistică, fie una de lucru.
Care sunt pașii concreți pe care un cetățean român care dorește să viziteze teritoriul SUA trebuie să îi facă?
Americanii sunt încântați să-i primească pe români în SUA, la fel ca și noi, Ambasada americană în România, suntem încântați să-i ajutăm pe români să primească viza. Primul pas pentru oricine dorește să obțină viză este să verifice informațiile detaliate, care sunt disponibile pe site-ul nostru oficial la adresa romania.usembassy.gov. Al doilea pas al procedurii este ca persoanele care aplică pentru vize să completeze formularul online. În al treilea rând, ei vor trebui să meargă la orice sucursală a Băncii Transilvania pentru a plăti taxele aferente, precum taxa consulară (MRV – Machine-Readable Visa) și cea pentru codul PIN. Cel de al patrulea pas este ca solicitantul să sune la call-center și să își stabilească o programare.
Cât trebuie să plătească un solicitant pentru aceste taxe?
Taxa consulară (MRV – Machine-Readable Visa) este echivalentul a 131 de dolari americani, iar taxa de PIN este de 11 dolari americani.
Pentru anul 2009, ne puteți spune câte cereri au fost aprobate și câte au fost respinse?
M-am uitat peste cifre și sunt câteva categorii pe care trebuie să le discutăm. În total, au fost peste 36.000 de cereri din partea românilor, dar și din partea unor alți cetățeni de pe teritoriul României, pentru că oricine poate aplica aici. Circa 75% dintre acestea au fost aprobate. Pentru cetățenii români, la toate categoriile de vize, au fost înregistrate aproximativ 34.000 de cereri, iar 79% dintre acestea au fost aprobate. Pentru vizele turistice, am avut circa 25.000 de cereri și circa 75% au fost aprobate.
Aveți cumva și cazuri de cetățeni din Republica Moldova care au aplicat pentru vize în România?
Da, avem. Sunt cetățeni străini care au rezidență aici, în România, și care aplică. De exemplu, eu am prieteni aici care studiază medicina, de asemenea am prieteni din Nigeria sau Congo care învață și lucrează în România. Este posibil ca o persoană care vizitează România să poată aplica pentru viză, deși nu am recomanda asta, dar pentru cei care sunt rezidenți aici, în România, nu văd nicio problemă.
Puteți face o estimare a ratei de refuz pentru vize, va crește sau va descrește?
Odată cu trecerea timpului, eu sper să descrească. În prezent, rata de refuz ajunge la 25% pentru vizele turistice. Prin comparație, haideți să privim cazul Poloniei, care a intrat în UE cu câțiva ani înaintea României. Și acolo au fost aceleași probleme la început, după care, în câțiva ani, rata aceasta a devenit din ce în ce mai mică. Aș fi surprins dacă nu s-ar întâmpla același fenomen și aici, în România. După trecerea crizei și dezvoltarea economiei, acest scenariu mi se pare firesc și pentru România.
Este Ungaria un model de intrare în programul „Visa Waiver“?
Da, ar putea fi. Pe parcusrul anilor, situația s-a îmbunătățit și rata refuzurilor a scăzut sub 10%, ceea ce înseamnă limita de intrare până în iunie 2009, iar după această dată, a revenit la 3%.
Pentru o țară deja intrată în acest program, există posibilitatea ca aceasta, în cazul în care nu îndeplinește anumite condiții, să fie scoasă din el?
Da, este posibil. Este un program supravegheat de securitatea națională (Home Land Security – n. red.) a SUA și ei îi urmăresc perioridic, o dată la doi ani, pe toți cei care se află în acest program. La un moment dat, Argentina a fost inclusă în program (Visa Waiver), dar apoi a fost scoasă din el. Situația s-a schimbat radical în Argentina, mai ales pe fondul crizei, dar și a altor factori care au condus la excluderea acestei țări din program. Argentinienii pot vizita în continuare SUA, dar pentru asta trebuie să obțină o viză.
Ce ne puteți spune despre sistemul electronic de aplicare pentru vize. Din câte am înțeles, acest lucru va determina o prelucrare mai rapidă a cererii?
Da, așa este. Este un instrument interesant și mult mai rapid. Practic, nu mai este nevoie de hârtie, iar cei care aplică nu mai sunt nevoiți să completeze pagini întregi. Totul se face acum electronic și vreau să vă spun că programul este unul care sprijină mediul înconjurător, pentru că nu mai avem nevoie de hârtie. Formularele elctronice trebuie completate în limba engleză, dar România, ca și alte câteva state-cheie, beneficiază de o traducere online a acestora.
De ce tocmai pentru România?
În primul rând pentru că avem un număr mare de solicitari aici, în România, iar țara d-voastră este extrem de importantă pentru SUA.
Există cazuri în care românii care au solicitat vize turistice pentru SUA nu s-au mai întors și au devenit emigranți ilegali?
Nu am cifre exacte pe acestă chestiune, dar știu că există cazuri în care turiștii tind să stea peste termenul legal de 90 de zile. Tocmai de aceea este nevoie de implementarea actelor de identitate biometrice, pentru ca cei de la securitatea națională să poată monitoriza mai precis aceste probleme. Atunci când cineva vine în SUA, prezintă la intrare aceste acte și este înregistrat cu tot cu data de venire, amprente digitale etc., dar la plecare nu este nevoie decât să prezinte un card, operațiune pe care unii totuși nu o fac. Cred că securitatea naționala știe destul de bine care este situația cu acești turiști. Oricum, Congresul SUA este de părere că situația nu este atât de bine verificată cât ar trebui. Doar atunci când se vor implementa și puncte de ieșire biometrice la plecarea din SUA, rata de refuz va reveni la 10%. Atunci, securitatea națională împreună cu șefii Departamentului de Stat pot verifica într-adevăr cu acuratețe care este rata celor care au stat peste termenul legal. Revenind la întrebarea d-voastră despre câți români sunt în această situație, să fiu sincer, nu știu.
Există o discuție la nivel european dacă fiecare țară a UE trebuie să negocieze problema vizelor de una singura cu SUA, sau UE, ca entitate, trebuie să poarte trative cu SUA în acest sens?
Problema vizelor este o chestiune legată de drept. În conformitate cu legea, această chestiune privește SUA și statele individuale. Noi trebuie să lucrăm în concordanță cu legea americană, așa că nu mă pot pronunța despre ce trebuie să facă UE, dar știu că, în acest moment, SUA nu poate negocia acest aspect decât cu fiecare stat în parte.
Credeți că statul român trebuie să se implice mai mult pentru ca rata de refuz să fie micșorată. Cu ce instituții ale statului român colaborați în acest sens?
Guvernul României ne-a ajutat foarte mult și am lucrat bine împreună în ceea ce privește programul „Visa Waiver“. În urmă cu circa două săptămâni, ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein, și ministrul român de externe, Teodor Baconschi, au avut o conferință de presă comună care practic a dat startul acestei campanii de informare pentru ca românii să poată ști care sunt modalitățile cele mai simple și mai eficiente pentru a obține cât mai facil această viză. Acest lucru este în interesul tuturor și am făcut chiar și un clip care este acum disponibil în rețeaua YouTube despre cele mai frecvente întrebări care se pun în legătură cu obținerea acestei vize pentru cetățenii români care aplică. Vrem ca toți românii care doresc să călătorească în SUA, să știe dacă se înscriu sau nu în acele cerințe pentru viză. Să fim cinstiți, 131 de dolari sunt destui bani și nu dorim ca oamenii care nu au șanse să obțină acel punctaj să aplice degeaba. Vrem ca românii să vină în SUA, dar în același timp vrem să fie și realiști. O parte a acestei ecuații este și întrebarea dacă unii care au fost respinși deja să aplice din nou. Cred că aceștia trebuie să își reevalueze bine situația. Vă spun că ofițerii de la Ambasada SUA care se ocupă de această chestiune doresc să poată acorda cât mai multe vize, dar trebuie să o facă numai în conformitate cu legea. Această lege spune că dacă aplicantul nu zice nimic, trebuie să presupună că acel om intenționează să rămână pe teritoriul SUA. Nu este neapărat ceva foarte rău, dar există un alt tip de viză pentru acest lucru. Să presupunem că vorbim despre un student sau un tânăr care se angajează pe poziție de entry level sau care chiar nu are o slujbă, dar dorește să călătorească în SUA. Ținând cont că nu are venituri substanțiale, este foarte probabil ca el să dorească să meargă în SUA pentru mai mult de trei luni și să muncească acolo. Dacă diplomații de la Consulat au vreo îndoială în privința asta, din păcate, este foarte probabil ca el să nu poată primi viză. Acum, ar trebui ca acest tânăr să aplice săptămâna viitoare în speranța că șansele lui vor deveni mai bune? Probabil nu, dar poate peste 5-10 ani, acel tânăr va avea o slujbă stabilă, va avea familie sau o proprietate. Toate aceste ne vor indica faptul că are rădăcini puternice aici și dorește să vină în SUA să viziteze un prieten, să vadă Marele Canion sau să meargă la Disneyland. Este foarte probabil ca atunci să poată primi fără nicio problema viza.
Este mai simplă procedura de lucru în cazul vizei pentru muncă?
Există, de asemenea, acele programe pentru studenți în care aceștia pot munci pe perioada vacanței de vară. Mii de tineri au făcut deja acest lucru. Nu sunt neapărat slujbe extraordinare, cum ar fi, să zicem, manager de hotel, dar sunt slujbe normale, cum ar fi cele în care se ajută în bucătării, în mici restaurante etc. Cam aceastea sunt slujbele generate de oportunitățile de muncă pe timpul verii în SUA. Chiar am vizitat o cafenea din Washinton DC și am auzit un accent familiar și am întrebat atunci: „De unde sunteți?“ și mi s-a răspuns imediat: „Din România!“. Era un tânăr care venise în SUA prin programul „Work&Travel“. După cum vă spuneam, chiar încurajăm oamenii să se uite pe site-ul nostru și să aplice pentru vize. De asemenea, emitem foarte multe vize pentru românii care aleg să muncească pentru companii de vase de croazieră. Dacă sunt calificați pentru o anumită poziție, în astfel de cazuri, procedura este mult mai simplă.
Strângerea relațiilor bilaterale din cadrul parteneriatul strategic SUA-România, și mă refer aici la domeniul cooperării militare, se va reflecta cumva în obținerea mai facilă de vize?
Așa cum spuneam și mai devreme, avem împreună cu România un parteneriat foarte puternic, care nu face decât să crească în intensitate. Decizia de achiziționare de avioane F-16 și programul de apărare antirachetă sunt doar câteva dovezi ale parteneriatului româno-american. Cu toate acestea, sfera militară a relațiilor este diferită de Legea Imigrației, pentru că această lege se aplică tuturor țărilor din lume. Cred că sunt chestiuni separate, iar dacă România va cumpăra F-16, este în interesul României să facă lucrul acesta. Congresul SUA nu a făcut nicio excepție pentru nimeni în ceea ce privește vizele.
