Cei care sunt expusi, prin natura muncii, la boli profesionale refuza sa fie examinati de specilisti in Medicina muncii, de frica ca ar putea sa-si piarda slujbele. Cu toate acestea, romanii au beneficiat, numai anul trecut, de peste 11 milioane de zile de concediu.
Datele statistice releva ca, in anul 2000, existau 1.258.786 de angajati expusi, prin natura muncii, la boli profesionale. In procente, asta inseamna ca 39,37% din angajati lucrau intr-un mediu care le punea in pericol sanatatea. Chiar daca in unele cazuri vorbim de afectiuni grave, oamenii prefera sa intre in spital cateva zile, decat sa se adreseze specialistilor in boli profesionale, de teama ca acestia ar putea sa le recomande schimbarea locului de munca. Multi nu stiu sa faca altceva sau nu vor sa-si piarda locurile de munca, in conditiile in care rata somajului atinge niveluri record. Pe de alta parte, chiar daca se afla in evidenta unui specialist in boli profesionale, bolnavul nu beneficiaza de nici un drept. Statul nu numai ca nu-l sanctioneaza in nici un fel pe angajatorul vinovat, dar nici nu-i garanteaza angajatului ca nu va fi concediat. Asa se face ca, in anul 2000, a fost declarat doar un singur nou caz de cancer profesional, cu toate ca exista 23.246 de angajati expusi la noxe cancerigene. La sfarsitul anului 2000, statisticile aratau ca au fost diagnosticate doar 1.576 de cazuri noi de imbolnaviri profesionale. Cea mai mare pondere au avut-o silicozele, peste 530 de cazuri, intoxicatiile acute si cronice. Diferenta extrem de mare dintre numarul angajatilor care-si desfasoara activitatea in medii toxice, care pot provoca boli profesionale, si numarul cazurilor diagnosticate si raportate ca fiind -boli profesionale- este rezultatul unei politici de ascundere a adevarului, atat din partea angajatilor, cat si a angajatorilor. -Statisticile nu arata numarul real de cazuri pentru ca, pe de o parte, pacientii nu sunt consultati de specialisti in Medicina muncii, iar pe de alta, pentru ca bolnavii se tem sa nu fie concediati in cazul in care se depisteaza o boala profesionala si se interzice lucrul in mediul respectiv-, explica Eugenia Naghi, seful Clinicii de Medicina Muncii. Cel mai elocvent exemplu este fabrica Acumulatorul. -In urma cu ceva vreme, primeam, saptaminal, cate doi trei angajati ai acestei fabrici. Acum, daca mai vin doi pe an. Reducerea numarului de pacienti nu se datoreaza imbunatatirii conditiilor de munca, ci spaimei angajatilor ca ar putea sa-si piarda locul de munca. Fabrica a angajat un medic care-i trateaza pe pacientii cu intoxicatii, dar asta nu este o solutie, pentru ca multi trebuie scosi din mediul respectiv. Intr-un tarziu, cazurile grave ajung la noi, insa atunci ne este mult mai greu sa reparam lucrurile-, adauga seful Clinicii de Medicina Muncii.
Costuri mari, bani putini
-Pentru tratarea acestor boli, Clinca de Medicina a Muncii cheltuie, lunar, peste 1,2 miliarde de lei. Aceste cheltuieli nu sunt acoperite de Casa de Asigurari de Sanatate, ci, partial, de Ministerul Sanatatii. Pana acum cateva luni, primeam doar 400 de milioane de la minister pentru palata salariilor. Restul cheltuilelilor, adica peste 800 milioane de lei pe luna, ii acopeream din fondurile spitalului. Acum, dupa mari eforturi, am reusit sa mai atragem inca 500 de milioane de lei, urmand ca noi sa suportam doar diferenta-, declara directorul Spitalului Colentina, Sorin Simion. Rezolvarea acestei situatii ar putea veni din partea Parlamentului, care ar fi trebuit sa voteze, de patru ani, Legea Asigurarii la Accidente de Munca si Boli Profesionale. -Acesta lege va stabili o contributie care va trebui platita de intreprinderile in care exista conditii pentru contactarea unei boli profesionale. Fondurile vor fi folosite pentru finantarea clinicilor specializate si ajutarea bolnavilor. Speram ca legea sa apara cat mai repede si lucrurile sa intre, in sfarsit, in normal-, adauga directorul Sorin Simion.
