Aflata activ pe frontul razboiului contra coruptiei, Directia Generala Anticoruptie (DGA) – structura specializata pentru prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) – a fost deseori remarcata de catre reprezentantii UE pentru eficienta cu care actioneaza pe linia prevenirii si combaterii coruptiei.
Sustinuta de catre UE, prin acordarea de asistenta din partea unor specialisti din Marea Britanie si Spania, DGA s-a remarcat in ultimele luni ca o identitate institutionala distincta, fiind perceputa de opinia publica ca una dintre cele mai temute entitati care lupta impotriva coruptiei din administratia publica. Dovada sta faptul ca, in vreme ce site-urile altor institutii cu atributii in lupta anticoruptie ori telefoanele puse la dispozitie de acestea sunt un instrument pe care romanii nu-l utilizeaza, DGA a primit in intervalul noiembrie 2005 – iulie 2006 peste 9.200 de apeluri telefonice (5.535 direct la operator si 3.670 la mesageria vocala) in care romanii au reclamat acte sau fapte de coruptie (2.067 de apeluri s-au dovedit a fi de competenta institutiei). Doar in primele sapte luni din acest an, la linia verde 0800806806, pusa la dispozitie de DGA, au fost inregistrate 7.683 apeluri (la operator – 4.615; la casuta vocala – 3.068), fapt ce arata ca romanii vad in institutia condusa de tanarul procuror Marian Sintion un aliat de incredere in lupta anticoruptie.
Infiintata prin Legea 161/2005 privind stabilirea unor masuri pentru prevenirea si combaterea coruptiei, Directia Generala Anticoruptie (DGA), condusa de procurorul Marian Santion si subordonata nemijlocit ministrului Vasile Blaga, este la ora actuala una dintre putinele institutii care au dovedit ca pot lupta eficient impotriva coruptiei din administratia publica – sarcina prioritara pentru indeplinirea angajamentelor asumate de Romania in cadrul
Structura de elita a MAI, condusa in majoritate din angajati care provin din IGPR (57%), DGA a reusit in intervalul scurs de la operationalizarea sa sa isi consolideze o identitate institutionala distincta la nivelul institutiilor de stat cu atributii pe linia prevenirii si combaterii coruptiei.
Una dintre realizarile majore ale DGA in abordarea problematicii pe linie de anchete a fost acela al utilizarii unor concepte noi euro-conforme (eficienta, eficacitate etc.), care au permis valorificarea functiilor constatativa, preventiva si sanctionatorie ale cercetarii penale, verticalizand si elemente ale raspunderii manageriale a sefilor serviciilor si birourilor teritoriale, pe linie de anchete. O analiza a infractiunilor cercetate de DGA arata ca s-a desprins concluzia ca majoritatea faptelor de coruptie savarsite de personalul MAI au avut loc pe fondul unor deficiente in activitatea manageriala a unor ofiteri cu functie de conducere, a lipsei de fermitate pe linia prevenirii si combaterii coruptiei interne de catre acestia. In acest context, DGA a reusit de la momentul operationalizarii sale si pana acum sa deruleze 754 de investigatii vizand lupta impotriva coruptiei in administratia publica asupra unui numar de 1.859 de persoane, dintre care 74 au fost transferate la DNA pentru continuarea cercetarilor. Numai in primele sapte luni ale acestui an DGA a reusit sa instrumenteze 328 cazuri (dintre care pentru luare de mita – 134, dare de mita – 70 si trafic de influenta – 54), a sesizat Parchetul in 62 de cazuri si a derulat investigatii specifice asupra a 1.083 persoane.
Demnitarii, cei mai reclamati
Statisticile oficiale arata un fapt imbucurator, si anume ca actiunile DGA au fost extrem de bine percepute de public, atata vreme cat numarul apelurilor si mesajelor remise institutiei au crescut exponential. Practic, la numai opt luni dupa declansarea proiectului liniei verzi anticoruptie (noiembrie 2005), numarul apelantilor a fost in iulie a.c. de peste patru ori mai mare, iar al mesajelor din casuta vocala de peste 7,7 ori mai mare. Analiza de continut a apelurilor preluate de operatori DGA la TelVerde releva mai multe tipuri de situatii reclamate. Daca am judeca dupa subiectul reclamatiei, modul de formulare a sesizarilor DGA arata ca romanii sunt nemultumiti in primul rand de comportamentul/practicile intalnite la o institutie (paleta de institutii reclamate e foarte larga: prefecturi, primarii, Serviciul de pasapoarte, sectii de politie, unitati de cadastru si publicitate imobiliara, unitati de inmatriculari si permise auto, parchete, judecatorii etc.), apoi de modul in care cei care exercita o functie raspund nevoilor lor (functionari din ministere, prefecturi, primarii etc.) si nu in ultimul rand de faptele si practicile nelegale ale unor persoane nominalizate din diverse institutii (demnitari-oameni politici, angajati la prefecturi, la cadastru si publicitate imobiliara, avocati, notari, executori judecatoresti, procurori si judecatori etc). Statisticile arata ca din punct de vedere al impartirii pe regiuni istorice a apelurilor primite de DGA, cei mai interesati in a reclama acte sau fapte de coruptie la institutia condusa de procurorul Marian Santion sunt moldovenii (18,1%), muntenii (17%; dintre acestia 23,8% sunt bucuresteni) si ardelenii (12,7%).
