Campania de salvgardare a Roșiei Montane este reluată în forță de organizații ale societății civile.
Sub sloganul „Roșia Montană rezistă! Tu ce faci ?“ va avea loc o nouă conferință dedicată campaniei împotriva proiectului distrugător al Gold Corporation, în data de 24 aprilie, la Muzeul de Istorie al Municipiului București. Chemarea la atitudine publică sună astfel:
„Dacă vrei ca 4 munți și cel mai vechi oraș din Romånia împreună cu cåteva sate, biserici, monumente istorice și vestigii arheologice romane, dacice și protodacice să nu dispară de pe fața pămåntului…
Dacă vrei ca în locul codrilor sălbatici să nu rămånă un pustiu selenar pe care cåteva secole nu va trăi nimic…
Dacă vrei ca tu și copiii tăi să nu suportați consecințele poluării cu cianuri…
Dacă vrei ca cel mai mare zăcămånt auroargentifer din Europa, situat în inima Munților Apuseni, să nu ia calea străinătății, iar statului romån să-i revină o parte derizorie…
…vino
să luăm atitudine!“
În același timp însă continuă eforturile de PR în favoarea Gold Corporation, la nivel inclusiv diplomatic. Recent, ambasadorul Canadei la București, Philipe Beaulne, s-a aflat pentru două zile într-o vizită de lucru în județul Alba. Prima zi și-a petrecut-o aproape în exclusivitate la Roșia Montană, unde va fi dezvoltat proiectul minier al Roșia Montană Gold Corporation – care are ca acționar majoritar firma canadiană Gabriel Resources, cu 80% din acțiuni.
Vizita ambasadorului canadian a continuat la Alba Iulia, iar la conferința de presă organizată, ambasadorul Canadei a declarat că țara sa susține proiectele companiilor canadiene în sectorul minier, fără a lăsa să se înțeleagă că cel din România ar fi mai special. Totuși, el a subliniat că speră ca o decizie a autorităților române să fie luată cât mai curând. „Am avut ocazia să vizitez zona Roșia Montană și cred că este un proiect de investiții foarte important. Desigur, decizia finală asupra proiectului va fi luată de autoritățile române responsabile cu luarea unor astfel de decizii și de acționarii companiei, dar și pe baza studiilor care trebuie făcute. Sperăm ca toate procedurile care mai sunt necesare pentru luarea unei decizii finale să fie făcute în timp util, fără tergiversări. Am aflat că acest proiect este inclus în programul de dezvoltare economică al guvernului“, a declarat ambasadorul Canadei la București.
Și „analistul economic“ consultant, ex-parlamentar, ex-bancher, ex-secu, ex etc, Bogdan Baltazar se implică activ în favoarea „canadienilor“ de la Gold Corporation, într-un nou clip difuzat pe blogul www.zoso.ro.
În forma actuală, proiectul nu este de acceptat
La nivel public, academicianul Ionel Haiduc – Președintele Academiei Romåne s-a pronunțat tranșant: „În forma actuală, proiectul nu este de acceptat. Proiectul Roșia Montană a fost foarte cosmetizat, dar nu-l putem lua în considerație, nu ne poate scăpa esențialul: afectează mediul cultural și istoric. Dacă exploatarea s-ar face în subteran, dacă nu s-ar folosi cianura, dacă nu s-ar distruge vestigiile romåne și alte monumente valoroase, și dacă statul ar deține 80% din participație, poate că ne-am opri să discutăm, să cåntărim beneficiile. În forma actuală, nu este de acceptat“.
„Aceste obiective geologice-geoarheologice și, totodată, cele mai solide și sfinte documente ale ontogenezei poporului român nu pot fi distruse sub niciun motiv. Distrugerea acestor dovezi dintre cele mai convingătoare asupra latinității poporului român ar constitui un act criminal la adresa istoriei și a viitorului neamului nostru! În unele țări europene vestice, obiective geoarheologice similare și chiar de importanță și faimă inferioară sunt declarate monumente UNESCO, adică o mândrie și o avere de rang european și mondial“, a susținut într-o scrisoare deschisă adresată Președinției și Prof. cons. dr. Ioan Mârza de la Departamentul de Geologie al Universității „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca.
Dintre analiștii economici recunoscuți, Ilie Șerbănescu a afirmat, de asemenea în cadrul unei conferințe publice, că: „Din proiectul din Apuseni, statul nu se alege cu nimic. Să fie clar! Nu pentru că cei de la Roșia Montană sunt răi, iar alții ar fi mai buni. Nu. Ăsta-i statutul unei astfel de companii. Dacă a existat precedentul Sterling în Marea Neagră, unde guvernul a våndut și ce nu avea, de ce să ne mirăm că avem un proiect Roșia Montană?“.
Lazlo Borbely – meditativ în fața a 300 de tone de aur
Organizațiile de mediu sunt în stare de alertă, pregătindu-se pentru ce este mai rău după declarația de luna trecută a ministrului UDMR al Mediului, care a început să o dea la întors pe tema exploatării miniere. În cadrul unei emisiuni televizate, ministrul Mediului și Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat că procedura de evaluare a proiectului va fi reluată în momentul obținerii unui Certificat de Urbanism valabil, anunțånd că va merge personal la Roșia Montană, împreună cu ministrul Culturii, Kelemen Hunor, pentru a vedea realitatea de la fața locului. „Dacă RMGC vine cu un Certificat de Urbanism valabil, atunci trebuie să pornim procedura de evaluare, conform tuturor procedurilor legale. În ce privește problema tehnică, eu nu pot să spun altceva: există o legislație europeană în România, acceptată de UE, și trebuie respectată“.
Partea cea mai interesantă a declarațiilor sale a fost însă următoarea: „La nivelul Uniunii Europene, exploatarea pe bază de cianură nu este interzisă. Iar când ai trei sute de tone de aur, atunci te gândești dacă interzici sau nu. Eu, ca ministru al Mediului, nu pot să fac altceva decât să respect legislația, care este europeană, care înseamnă că în Suedia, Finlanda se extrage pe bază de cianură, în momentul de față, în Europa se extrage pe bază de cianură“.
Panteonul culturii romånești din Apuseni este în primejdie nu numai din cauza proiectului Gold Corporation. Peste 20 de localități din opt județe din vestul țării – Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Cluj, Arad, Bihor, Satu Mare și Maramureș – sunt vizitate de investitori mai mult sau mai puțin dubioși în căutarea aurului dacic. Cele mai multe proiecte, opt la număr, vizează județul Hunedoara, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).
În spatele scandalului legat de proiectul de la Roșia Montană s-au fofilat ruși în primul rånd, dar și investitori obscuri înregistrați în paradisuri fiscale care controlează, prin una sau mai multe subsidiare românești, zăcămintele și industria de exploatare a aurului Apusenilor.
