Activiștii Mining Watch și Roșia Montană trag un semnal de alarmă și avertizează că ministrul Culturii, George Ivașcu, nu apără interesele cetățenilor români, iar solicitarea oficială de a amâna (detalii AICI) analizarea dosarului Roșia Montană la UNESCO nu poate fi explicată decât de dorința de a proteja politicienii implicați în scandal, de la Călin Popescu Tăriceanu la Liviu Dragnea, Victor Ponta, Kelemen Hunor sau Traian Băsescu.
George Ivașcu a fost propus în Guvern de Gabriela Firea.
Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu, Mihai Tudose, Radu Berceanu, Kelemen Hunor, Sulfina Barbu, Traian Băsescu, Rovana Plumb, Dan Șova, Florin Iordache, Darius Vâlcov, Liviu Dragnea și Daniel Barbu, toți sunt vizați direct de către Gabriel Resources în arbitraj, din cauza semnăturilor sau declarațiilor făcute.
Lista oficialilor români care sunt legați direct de argumentele folosite de Gabriel Resources în cererea de arbitraj de la Washington:
Victor Ponta este citat în cererea de arbitraj, cu declarațiile sale publice din 2013 în care spunea că vom plăti daune de miliarde dacă România nu avizează proiectul minier.
OUG102/2013, invocată de asemenea în cererea de arbitraj, este semnată de Victor Ponta, alături de Liviu Dragnea, Daniel Chițoiu, Maria Grappini, Titus Corlățean.
OUG 195/22.12.2005, invocată în cerere, este emisă sub semnătură lui Calin Popescu Tariceanu și a Sulfinei Barbu.
Dan Șova, Rovana Plumb, Daniel Barbu, Victor Ponta – sunt inițiatorii proiectului de lege specială dedicată RMGC in 2013, invocate și ea în cererea de arbitraj. Se face totodată referire în cerere inclusiv la ”comisia fără cunoștințe tehnice” înființată cu acest prilej (Comisia Speciala condusă de Darius Vâlcov). Raportul Comisiei a fost transmis în 2013 inclusiv catre Parchet.
Florin Iordache este artizanul asaltului din Marțea Negră, când Parlamentul a încercat forțarea modificării Legii Minelor. Legea primise cu o noapte înainte aviz favorabil în Comisia de Industrii condusă de Iulian Iancu.
Declarații publice în aceeași notă ca cele ale domnului Ponta au făcut în nenumărate rânduri Traian Băsescu, Mihai Tudose și mulți altii. Alte nume sonore sunt legate de RMGC înca de la bun inceput, prin modul în care a fost acordată și transferată licența către RMGC: Radu Berceanu, Călin Popescu Tariceanu din nou. Decizii inconsistente, promisiuni fără acoperire și declarații care s-au schimbat la 180 de grade, au avut mulți dintre cei ajunși la putere. Dintre aceștia, Kelemen Hunor, care susținea includerea în UNESCO în 2010, dar în 2013 anunța încheierea unui protocol direct cu RMGC de 70 de milioane de dolari.
Mining Watch România denunță ferm manipularea publică pe care o pune în scenă ministrul George Ivașcu zilele acestea. Totodată, consideră că acest ultim și inconștient act al reprezentanților Ministerului Culturii este îndreptat împotriva interesului cetățenilor români.
“Pe cine apărați și de cine, domnule Ivașcu? La ce buzunare faceți, în fapt, referire? Nu cumva încercați să le salvați pielea tuturor celor care au semnat în neștire acte favorabile companiei miniere, mulți dintre aceștia colegi cu dvs. în coaliția de guvernare? Cum veți da ochii cu noi, în anul Centenarului, după ce ați îngropat cu bună știință șansele de salvare a unuia dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului românesc și universal?,” a afirmat Tudor Brădățan, membru fondator Mining Watch.
Ministrul Culturii, George Ivașcu, a solicitat oficial amânarea analizării dosarului Roșia Montană depus la UNESCO. Anunțul vine cu doar o zi înainte de discutarea includerii Roșei Montane în Patrimoniul Mondial. Reuniunea are loc la Manama, în Bahrain, unde se desfășoară cea de-a 42-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO.
Acțiunea ministrului este fără precedent, neexistând o procedură pentru amânarea votului la Comitetul Patrimoniului Mondial. Rușinea e cu atât mai mare cu cât ICOMOS, organismul experților în patrimoniu, a recomandat deja includerea imediată a Roșiei Montane pe lista patrimoniului în pericol, insistând asupra faptului că situl este vulnerabil și necesită măsuri urgente de protecție.
În solicitarea amânării, Ivașcu a folosit ca pretext arbitrajul internațional dintre Statul Român și Gabriel Resources, adică sperietoarea celor 4,4 miliarde de dolari cerute drept despăgubire de compania minieră. Asemenea declarații sunt iresponsabile, manipulatoare și nu fac altceva decât să pericliteze poziția statului în arbitraj. În realitate, singurul mod în care acești bani vor fi vreodată plătiți este dacă oficialii români îi îndeasă, complice, în buzunarele firmei canadiene. Prin declarațiile și acțiunile sale, dl. Ivașcu a oferit părții adverse în litigiu, Gabriel Resources, argumente de natură să dea credibilitate și greutate afirmațiilor susținute de companie în fața Tribunalului. Un gest similar l-a făcut și Victor Ponta în 2013, declarând că “dacă nu făceam absolut nimic, urma să plătesc nu știu câte miliarde despăgubiri firmei respective” (Cererea de arbitraj Gabriel Resources: http://icsidfiles.worldbank.org/icsid/ICSIDBLOBS/OnlineAwards/C4706/DC10119_En.pdf ). Afirmația prim-ministrului de la acea vreme este folosită, acum, de compania minieră în proces pentru a invoca promisiunile și asigurările date de către oficiali români că proiectul se va aproba.
”Ponta, Barbu, Kelemen Hunor ne spuneau că vom salva patrimoniul dinamitându-l. Băsescu propunea să tratăm poluarea prin crearea unui iaz cu cianuri. Azi, Ivașcu ne ”apară” în arbitrajul internațional punând pe tavă încă un argument în plus părții adverse, sacrificând patrimoniul milenar pe care ar fi trebuit să-l protejeze,” a declarat Roxana Pencea, coordonator proiecte Mining Watch.
Motivația ministrului Ivașcu este demontată de expertul în drept, dl. dr. Marcos A. Orellana, profesor asociat al Universității de Drept George Washington din SUA: ”Nu numai că o includere a Roșiei Montane în lista UNESCO nu ar periclita poziția Statului Român în procesul de arbitraj, ci chiar ar întări apărarea Statului Român în proces, având în vedere că vorbim de o decizie luată de UNESCO, nu de reprezentanții României”.
Declarația integrală a dr. Marcos A. Orellana, profesor asociat al Universității de Drept George Washington din SUA: “Tribunalul arbitral nu avea temei să considere o potențială includere a Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial drept măsură de reprimare luată de Statul Român la adresa proiectului investițional al companiei Gabriel Resources. Decizia va fi luată de organele în drept ale UNESCO și strict în temeiul Convenției Patrimoniului Mondial. Nu numai că o includere a Roșiei Montane în lista UNESCO nu ar periclita poziția Statului Român în procesul de arbitraj, ci chiar ar întări apărarea Statului Român în proces, având în vedere că vorbim de o decizie luată de UNESCO, nu de reprezentanții României”.
Date fiind cele de mai sus, acțiunea lui George Ivașcu poate fi explicată doar prin dorința sa de a proteja imensa corupție din jurul proiectului Roșia Montană. De altfel, pe toată durata litigiului demarat de compania minieră în 2015, Guvernul României a refuzat orice solicitare a societății civile de a prezenta public argumentele invocate. Este știut deja din documentele declasificate de Tribunalul de la Washington, faptul că pledoaria Gabriel Resources se întemeiază pe denunțarea de acte și decizii luate de oficiali români.
În aceste condiții, anunțăm public că ne vom adresa Justiției pentru a cere daune direct și personal tuturor funcționarilor publici implicați în decizia de amânare a includerii Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial. Acțiunea în instanță, ce va fi depusă luni, la prima oră, va fi deschisă tuturor cetățenii români care se consideră afectați de decizia ministrului Culturii.
