Multi pun umblatul de colo-colo prin lume in lista activitatilor culturale, amagindu-se singuri si incercand sa-i convinga si pe altii ca ei fac asta nu pentru ca nu stiu ce altceva sa faca, ci ca se duc “pentru a invata”. Sa invete cum sunt altii, ce fac si cum isi traiesc viata, ce mananca, unde isi fac shoppingul, si cate si mai cate. Dar daca-i intrebi ce au facut sau ce intentioneaza sa faca ei cu aceste “invataturi”, cum le-au folosit ca sa traga vreo concluzie la care nu ar fi ajuns altfel – citind o carte, sa zicem -, nu inteleg ce spui.
Pentru ei, “invatatul” este sa tii minte ce ai vazut, sa memorezi toate prostiile, pana in cele mai mici amanunte, ca apoi sa povestesti altora. Cei mai emancipati fac si poze si le pun pe Internet.
George, sa vezi, in Paraguay casele sunt strans lipite una de alta de-a lungul strazilor, care strazi nu sunt niciodata drepte, insa daca nu sunt la strada, nu sunt lipite una de alta.
Da? Ce chestie… Si?
Si barbatii au toti palarii. Cei tineri au palarii cu boruri mari, largi, pe cand cei tineri cu boruri mai scurte si in mai multe culori. Unii dintre ei au si pene de vultur plesuv la palarie.
Aha! Si?
Si femeile poarta cate o floricica in piept in zilele de duminica. Cele dinspre munte au cate o floricica mov, insa cele dinspre campie isi pun floricele roz, sau chiar rosii, daca vor sa iasa mai mult in evidenta.
Bine, si ce e cu asta?
Cum adica, George, ce e cu asta? Sa stii si tu cum traiesc oamenii acolo…
Dar asta pot sa vad si pe National Geographic, sau sa citesc in Britannica, nu e nevoie sa zbor cateva mii de kilometri ca sa le aflu. Daca ma intereseaza sa stiu, evident.
Vai, dar ce insensibil esti, George! Una e sa vezi pe Discovery si alta sa vezi cu ochii tai…
Aici sunt total de acord! Cele de pe Discovery sunt facute de specialisti, sunt documentate, sintetizate, explicate.
Da, dar stand acasa cu o carte in mana, sau uitandu-te pe Discovery nu simti ca traiesti. Nu aia e viata, George…
Da, acesta este intotdeauna argumentul ultim, suprem, decisiv. Ce e viata, care e sensul ei, pentru ce traim. Sau, exprimat si mai plastic pentru presa de cei doi tineri care si-au lasat joburile si si-au vandut apartamentul ca sa calatoreasca prin lume, pana li se termina banii: “Ne lipsea timpul acela preţios în care să trăim cu adevărat pentru noi, efectiv. Să nu alergăm mereu după ceva, să fim pe fugă, nervoşi, blocaţi în trafic. Cu gândul la rate, facturi sau alte responsabilităţi. Ne doream să trăim liber, să ne dăm seama cine suntem cu adevărat, să ne îndreptăm către noi înşine mai des, să ne întrebăm: cum suntem, ce mai facem? Să explorăm lumea asta atât de frumoasă! Ne doream să ne trezim când şi unde vrem.“ Da, miscator, exact ce astepta ziarista ca sa-si edulcoreze Citește continuarea pe georgebutunoiu.com
GEORGE BUTUNOIU este unul dintre cei mai importanți experți în recrutare din România
