Noiembrie. O lună de vis în Bucureşti. Vreme frumoasă şi în Orientul Mijlociu. Undeva în Irak, doi cetăţeni români sunt arestaţi pentru spionaj împotriva Marelui Aliat, Licuriciul lui Traian Băsescu, Statelor Unite ale Americii. Partenerul strategic căruia Preşedintele ne recomanda să-i intrăm în voie prin diverse posturi demne de -Kama Sutra-. O expresie plastică, ce ilustrează o realitate a diplomaţiei de la Cotroceni. Axa principală de susţinere a lui Traian Băsescu trece prin Washington. De aici şi atenţia specială acordată intereselor americane în Europa. De aici începe misterul românilor arestaţi în Irak…
Un tâmplar şi un electrician, Nelu şi Adrian au fost prinşi filmând într-o bază americană a US Navy, lângă Mosul. Pe data de 30 sau 31 noiembrie, anul trecut. Arestaţi imediat de soldaţii americani sunt ţinuţi de 3 luni în stare de detenţie ca prizonieri de război. Li se aplică Convenţia de la Geneva pentru tratarea prizonierilor de război, sunt vizitaţi de un oficial al ambasadei, vorbesc cu familiile. La Bucureşti, cu excepţia unui ziar, nimeni nu dădea semne că ştia ceva! Traian Băsescu susţine că află de acest incident din ziare, Călin Popescu-Tăriceanu nu este informat de nimeni, Ministerul de Externe ştia ceva, dar gângăveşte o scuză idioată. Monumentul de prostie aparţine celor de la Serviciul de Informaţii Externe! Sub protecţia anonimatului, pentru că vezi doamne sunt ofiţeri de informaţii, deci lucrează -undercover-, ne comunică şoptit:-E de competenţa Externelor!-. Abili, băieţii… Se vede că au intrat în zodia lui Elwis.
Citeam şi nu înţelegeam reacţia celor de la Serviciul de Informaţii Externe. Cât de proşti ne cred? Avem 120.000 de cetăţeni români arestaţi pentru spionaj şi le-au scăpat doi? Nu au în personalul ambasadei de la Bagdad nici un reprezentant, ca să nu zic ofiţer acoperit? Nu au cel puţin un ofiţer de legătură cu serviciile de spionaj americane pentru zona Irakului? Telegramele de la Externe nu ajung şi la ei? De ce se mai numesc Serviciul de Informaţii Externe, dacă habar n-au când sunt arestaţi românii pentru spionaj în Irak?! Răspunsul la toate aceste întrebări dovedeşte că minciuna însoţeşte încă o operaţiune legată de Irak. Fie Preşedintele şi Premierul au fost informaţi, dar ne-au minţit, fie cei doi n-au ştiut nimic, iar Ministerul de Externe şi S.I.E. au încercat să acopere ceva. O variantă intermediară, mai românească, este că Preşedintele a ştiut, dar Premierul n-a fost informat, fiind cunoscută atitudinea pro-prezidenţială a celor două servicii de informaţii. La fel de stupid, ca să nu spun prostesc, ca şi în prima variantă.
M-am mai gândit la varianta romanească, că americanii au prins doi spioni români. Doi ofiţeri S.I.E., abili deghizaţi în lucrători de întreţinere. Mi-am adus aminte de cazul gen. Decebal Ilina, fostul şef al DIM, care a lucrat ca personal de întreţinere la ambasada din Bonn. După Revoluţie a reîmbrăcat uniforma militară, cu gradul corespunzător. Aşa s-ar explica reţinerea celor doi români sub acuzaţia de spionaj, dar şi tăcerea jenată a oficialilor români. Mi-ar plăcea să aflu că e aşa! M-aş simţi mai român, poate că mi-aş schimba părerea despre Traian Băsescu… Dar asta ar însemna că cei de la S.I.E. lucrează în -intelligence-. Fiţi liniştiţi americanilor, ăştia habar n-au pe ce lume trăiesc.
Indiferent de modul în care a circulat informaţia, cineva a minţit! Într-o lume normală ar trebui să demisioneze câţiva înalţi funcţionari. Care sunt plătiţi din bani publici pentru a servi interesele publice indiferent de ordinele care le primesc. Indiferent de simpatiile politice, rolul lor este de a difuza informaţiile celor responsabili. Iar soarta a doi cetăţeni români, arestaţi sub o gravă acuzaţie, interesează Preşedintele, Premierul, Presa, Parlamentul. Instituţii ale statului român, ca şi S.I.E., ce ar trebui să colaboreze şi în alte domenii decât scandaluri. Mai ales când e vorba de doi români amărâţi, plecaţi aiurea să muncească pentru a trimite bani acasă. Bani din care sunt plătiţi, cu salarii grase, toate aceste personaje.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane