Plecarea lui Claudiu Săftoiu de la şefia SIE s-a dorit a fi un punct de final al scandalului. Un porumbel scăpase pe gura directorului SIE şi trebuia repede să iasă din raza de acţiune a Parlamentului. Sacrificarea lui Claudiu Săftoiu ar fi trebuit să ne liniştească pe toţi. Omul a venit, a stat şase luni, a greşit, a spus câteva prostii şi acum a plecat. Ok, firesc… nimic anormal.
Numai că nu e aşa. Problema de fond rămâne şi PSD a speculat-o foarte bine. La 17 ani de la revoluţie, psihoza ascultării telefoanelor revine în forţă. Nu mai contează cine şi ce eşti, ascultările par a se desfăşura într-o veselie generalizată de către mari servicii şi mici firme. Este o problemă gravă pe care plecarea lui Claudiu Săftoiu a dorit să o înnăbuşe în faşă pentru a nu ne duce de fapt să vedem pericolul real: revenirea statului poliţienesc. Cu un Minister de Interne în care generalii par a se apăra unii pe alţii nu cetăţenii de infractori, cu o Justiţie minunată ce funcţionează într-un haos organizat, oarbă nu pentru că judecă egal, ci pentru că e cu capul întors numai într-o parte, cu servicii -inteligente- ce uită să informeze anumiţi destinatari legali, dar nu uită de alţii, cu o presă acuzată constant că face politica mogulilor, avem toate motivele să fim îngrijoraţi.
Ar fi greşit să permitem mutarea discuţiei numai către cine va fi noul şef al SIE. Nu aici trebuie să fie punctul nostru de interes. Nu trebuie să ne gândim ce formă e mai frumoasă când fondul rămâne profund găunos. Investigaţiile trebuie continuate şi trebuie spus clar: s-a greşit vom avea grijă să nu se mai repete, reforma reală va începe, sau totul a fost conform procedurilor legale şi astfel refăcută credibilitatea Serviciilor.
Până atunci, nu putem rămâne decât cu concluzia că după doi ani de mandat ai actualului Preşedinte, majoritatea instituţiilor fundamentale ale statului au fost afectate de-a valma – Guvern, Parlament, Servicii, iar luminiţa de la capătul tunelului e mai degrabă farul unui tren de mare viteză. Poate aşa Traian Băsescu va învăţa că Lumina are şi părţi contondente.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane