Şapte proiecte USR pentru debirocratizare, transparentizarea activităţii statului şi simplificarea vieţii românilor

USR continuă demersurile de debirocratizare şi transparentizare a administraţiei româneşti în scopul simplificării vieţii românilor, simpli contribuabili sau antreprenori. Deputatul USR Claudiu Năsui a depus, în acest sens, şapte proiecte legislative, care vin în completarea pachetului anterior de legi pentru facilitarea înfiinţării firmelor, respectiv pentru facilitarea declarării beneficiarului real.

„România se poate schimba dacă ne facem treaba. Putem reuşi orice cu inteligenţă şi determinare. Aşa am reuşit să facem legile de simplificare a înfiinţării de firme şi de eliminare a declaraţiei de beneficiar real (102/2020 şi 108/2020), amândouă în ciuda opoziţiei Guvernului. Acum, continuăm acest proces de debirocratizare de care România are mare nevoie. România se poate face bine. Trebuie doar să fim suficient de determinaţi pentru a reuşi”, declară deputatul USR Claudiu Năsui.

Primul proiect (https://cutt.ly/0p70ANM) modifică Legea privind organizarea Monitorului Oficial al României în sensul ca toţi românii să aibă acces în mod gratuit şi liber, permanent, la formatul electronic al Monitorului Oficial, Partea I şi Partea a II-a. Formatul electronic gratuit şi liber ar urma să fie document portabil (PDF) şi să fie accesibil pentru citire, căutare, salvare, distribuire şi imprimare, astfel încât toţi românii să poată citi o lege, când este publicată.

Un alt proiect de lege vizează debirocratizarea prin simplificarea legislaţiei privitoare la organizaţiile nonguvernamentale. Proiectul (https://cutt.ly/up727e4) îşi propune să modifice OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii în sensul înscrierii din oficiu a beneficiarilor reali acolo unde entităţile vizate au în componenţă doar persoane fizice, al scăderii numărului minim al asociaţilor fondatori şi al simplificării documentelor care trebuie depuse la înregistrare, uşurându-se astfel constituirea unei asociaţii. Povara birocratică şi economică care apasă în prezent organizaţiile nonguvernamentale nu este nici necesară, nici utilă, ci doar generează costuri, hârtii şi cozi în plus.

Al treilea proiect (https://cutt.ly/hp72pqh) vizează debirocratizarea contabilităţii microîntreprinderilor prin eliminarea declaraţiilor intermediare solicitate de ANAF. Cu toate că legea nu o cere, ANAF solicită aceste raportări intermediare până şi de la microîntreprinderi, deşi utilitatea lor este aproape zero şi nu sunt decât un chin pentru contribuabil.

Un alt proiect (https://cutt.ly/Op72SyR) continuă debirocratizarea pentru societăţile comerciale, plecând de la realitatea că, în prezent, România este singura ţară din UE care prevede cel mai restrictiv şi birocratic regim cu privire la transferul părţilor sociale dintre-un SRL către terţi. În vreme ce în alte state transferul părţilor sociale poate avea loc chiar şi într-o zi, în România, în cel mai optimist caz, transferul durează cel puţin 30 de zile. În practică, în funcţie de incidentele care pot interveni, se ajunge şi la 6-12 luni sau mai mult. Proiectul propune şi eliminarea pragului minim de 200 de lei pentru capitalul social al SRL-urilor, în condiţiile în care suma este una insignifiantă în raport cu evoluţia economică a României, iar prezentarea foii de vărsământ instituie birocraţie suplimentară în procesul înregistrării unei firme.

Al cincilea proiect (https://cutt.ly/Yp72Nnw) vizează debirocratizarea în ceea ce priveşte plata impozitului pe imobilele cu destinaţie mixtă (şi rezidenţială, şi ne-rezidenţială). În prezent, este un calvar costisitor, oamenii fiind nevoiţi să depună un raport de expertiză ca să afle cât au de plătit. Proiectul simplifică calculul impozitului şi elimină suprabirocraţia cu care se confruntă contribuabilii. Concret, pentru spaţiile mici din cadrul clădirilor, spaţii de până la 50 mp, clădirile ar urma să fie încadrate ca fiind „clădiri cu destinaţie mixtă” fără a fi nevoie de documentaţie cadastrală şi fără întocmirea unui raport de evaluare la fiecare 5 ani.

Un alt proiect (https://cutt.ly/2p72vKI) modifică o lege din 1990 (Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite) în sensul eliminării inutilei declaraţii de „adaos comercial” pe care operatorii economici sunt nevoiţi să o depună la organele fiscale. În practică, declaraţia adaosului comercial, pentru care nici măcar nu există un tipizat agreat sau implementat de Guvern, se face pentru intervale generale şi atotcuprinzătoare de tipul „între 0-9999%”. Este vorba de o normă desuetă, care generează o birocraţie inutilă, dar care poate fi folosită pentru aplicarea de amenzi.

Cel de-al şaptelea proiect de lege (https://cutt.ly/Jp79e4X), dar nu ultimul ca importanţă, vizează transparentizarea informaţiilor de interes public şi uşurarea accesului cetăţenilor la acestea, prin modificarea şi completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public. Este vorba de crearea unui registru public electronic, pe site-ul fiecărei instituţii de stat, în care să fie cuprinse cererile de informaţii pe Legea 544 şi răspunsurile la ele. În practică, instituţiile publice refuză în mod abuziv să furnizeze informaţii sau oferă documente re-scanate, deşi accesul cetăţenilor la informaţii trebuie să fie util şi utilizabil în mod real.