RomSnii cheltuie 53% din venituri pe mSncare si 22% pentru intretinere.
4% din locuintele romSnilor nu au inca energie electrica, 51% nu au canalizare, iar 28% nu au nici un fel de instalatii sanitare. Doar 175 de televizoare si 176 de aparate de radio la o mie de locuitori. 3,2 persoane trebuie sa se multumeasca cu o singura camera nou construita. Rata mortalitatii infantile este de trei ori mai mare decSt in tarile europene dezvoltate, fiind de 18,6 la mia de locuitori.
Peste 40% din populatia RomSniei traieste sub pragul de saracie, iar 50% dintre romSni isi asigura cu greu cele necesare unui trai la limita minima a decentei. Doar aproximatv 10% din populatie a reusit, in ultimii ani, sa-si asigure venituri peste medie, constituind asa-zisa clasa a celor bogati.
-Dupa 1990, fenomenul polarizarii sociale a inceput sa se manifeste si in RomSnia. Anumite persoane, provenind din diverse domenii de activitate, au inceput sa realizeze cSstiguri peste medie. Aceste persoane lucreaza in special in domeniul privat, in cadrul unor companii straine sau in propriile lor firme. Marea masa a populatiei se descurca insa destul de greu, realizSnd venituri mai mult modeste, care doar in putine cazuri acopera rata inflatiei-, explica directorul adjunct al Institutului pentru Calitatea Vietii, Ioan Marginean.
-Statisticile privind dezvoltarea umana plaseaza RomSnia pe locul 60 in lume. Tara noastra valorifica mult mai slab potentialul teritoral si uman pe care il are. Podusul Intern Brut este mic, resuresele alocate sanatatii, invatamSntului si cercetarii sunt mici… Aceasta realitate situeaza tara noastra cu mult in urma statelor din vestul Europei-, declara Ioan Marginean.
53% din veniturile romSnilor se duc pe mSncare
Slaba dezvoltare economica se reflecta, uneori chiar dramatic, in veniturile populatiei. Astfel, cheltuielile romSnilor pentru alimente reprezinta, in medie, 53% din totalul veniturilor, iar cele cu intretinerea locintei, alte 22 de procente. RomSnii mai cheltuie 7,6% pentru transport si 2,5% pentru medicamente. De altfel, se poate remarca usor ca nivelul veniturilor alocate pentru alte activitati abia depasesc 14%. Intr-o tara dezvoltata, cheltuielile pentru intretinere reprezinta cel mult 30%.
Slaba dezvoltare sociala a RomSniei rezulta si din faptul ca doar 45% din locuintele existente au instalatii de apa potabila in interior, in timp ce 47% dintre acestea au instalatiile de aprovizionare cu apa in exterior, iar 3% nu au nici un fel de sursa de apa. Aceleasi date statistice releva ca 81% din locuintele situate in zonele rurale au instalatiile de apa in afara cladirii. Totodata, doar 42% din locuintele din RomSnia au instalatii de apa calda, in timp ce 90% din casele din mediul rural nu au nici un fel de instalatii. Un fapt si mai grav este ca 51% din locuinte nu au instalatii de canalizare, 86% dintre acestea fiind situate in mediul rural si 14% in mediul urban.
In RomSnia anului 2001, 4% din locuinte nu au inca energie electrica, iar 28% nu au nici un fel de instalatii sanitare.
-Stadiul dezvoltarii locuintelor spune foarte multe despre nivelul dezvoltarii sociale a tarii. Ce putem spune despre o tara in care mai mult de jumatate din locuinte nu au instalatii de canalizare, ca sa nu mai vorbim de electricitate sau de instalatii sanitare. Din acest punct de vedere ocupam, poate, unul dintre ultimele locuri din Europa-, adauga directorul adjunct al Institutului pentru Calitatea Vietii.
Subdezvoltarea se vede si din numarul extrem de mic al aparatelor radio si tv existente in gospodariile din RomSnia. Doar 176 de aparate de radio, 175 de televizoare si 143 de posturi telefonice la mia de locuitori.
DobSndirea unei locuinte ramSne inca un deziderat
Scaderea veniturilor pupulatiei a avut efecte negative si in ceea ce priveste numarul de lcuinte construite. In ultimul an au fost construite mai putin de 30.000 de locuinte, cele mai multe dintre acestea fiind ridicate in mediul rural. In mediul urban, criza locuintelor s-a adSncit anual, fiind ridicate cel mult 0,8 locuinte la mia de locuitori. Practic, 3,2 persoane trebuie sa se multumeasca cu o singura camera nou construita. Exista insa si un semnal pozitiv: 97% din fondul locativ existent este in proprietate privata.
Criza economica si sociala pe care o traversam se reflecta si in scaderea accelerata a natalitatii si in cresterea ratei mortalitatii. Rata mortalitatii infantile este de trei ori mai mare decSt in tarile europene dezvoltate, fiind de 18,6 la mia de locuitorii. Numarul casatoriilor a scazut, de asemnea, la doar sase la mie.
-Aceste fenomene combinate conduc la o imbatrSnire a populatiei tarii noastre. Rata de crestere a devenit negativa, fiind de minus 1,4 la mie, in timp ce, in 1990, era de trei la mie. Aceasta problema se va resimti, destul de grav, in jurul anului 2020. Daca nu se vor lua masuri, in anii ce vor veni efectele vor fi dezastruoase pentru noi-, explica Ioan Marginean.
Speranta de viata a romSnilor este cu mult sub cea a celorlaltor europeni, fiind de 73,7 ani in cazul femeilor, fata de 83-85 in Euroa de Vest, si de 66,1 ani in cazul barbatilor, fata de 72-78.
