Scena politica se agita, dar cine mai rezista sa urmareasca?

Concluziile raportului Comisiei de anchetă privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu sunt că acesta a încălcat Constituţia şi este implicat în fapte de natură penală. Concluziile consultărilor de la Cotroceni au fost că guvernul trebuie să obţină sprijinul unei majorităţi parlamentare sau că trebuie declanşate procedurile necesare pentru desfăşurarea de alegeri anticipate. Premierul a anunţat că preia temporar şi responsabilităţile conducerii MAE. Liderul PSD, Mircea Geoană a anunţat că dacă până săptămâna viitoare Călin Popescu Tăriceanu nu va prezenta o formulă restructurată a Cabinetului, opoziţia va introduce o moţiune de cenzură. Nu avem un ministru titular la Externe, nu avem de mai multe luni ambasadori în capitale importante ale lumii, nu avem director general la SIE.

Aş putea să vorbesc despre cum scena politică se radicalizează. Despre cum acest lucru va acţiona în favoarea lui Traian Băsescu, pe logica că, pentru opinia publică, va fi mai evident pericolul întoarcerii vechiului sistem, decât nevoia de a-l suspenda pe Traian Băsescu. Despre cum se va realiza o nouă solidarizare a celor mai vocali reprezentanţi ai societăţii în jurul lui Traian Băsescu. Aş putea comenta despre faptul că pe termen mediu şi lung preşedintele va pierde din decizia de ieri a Comisiei parlamentare, dar că pe termen scurt coagularea opozanţilor săi nu îl va dărâma, ci îl va ridica. Pentru oameni nu contează acum dacă preşedintele a respectat legile, ci intenţia cu care a făcut acest lucru. Traian Băsescu are imaginea celui care a încercat să schimbe ceva, nici nu mai contează realităţile. A vrut, a încercat, iar sistemul -ticăloşit- a reacţionat. S-ar putea ajunge la idei precum că democraţia are un singur stâlp şi acela e preşedintele. Traian Băsescu ar trebui erodat, nu demolat. Pentru că prima variantă ar avea şanse de izbândă, iar a doua nu prea.

Am putea comenta câte în lună şi stele şi până la urmă asta şi facem. Iar în acest timp românii nu mai înţeleg nimic, nu mai ştiu ce vor, nu le spune nimeni de preţul energiei, de efectele integrării, de banii care ar putea veni pe anumite proiecte, de o grămadă de alte lucruri care pentru politicieni sunt detalii, dar care pentru toţi ceilalţi români sunt problemele majore de zi cu zi. De la preşedinte la premier, de la putere la opoziţie, singura preocupare e supravieţuirea politică. Punct.