Europa este luată cu asalt de hoardele aşazişilor „refugiaţi” care, ori unde ajung se comportă ca nişte trupe de ocupaţie. Aici acasă, inculpatul Viorel Ponta „Turcitul” Premierul trimis în judecată pentru corupţie recunoaşte, oficial, că merge, odată la două săptămâni la Stambul, dar nimeni nu are habar de ce se duce el acolo. Poate că, la fel ca fanarioţii, merge să pupe, umil, papucul lui Erdogan, „sultanul” neomologat al Turciei moderne. Deja, au trecut câteva luni de când măscăriciul de la Palatul Victoria a promulgat, în mare secret, o Hotărâre, prin care un teren din „buricul” Capitalei a fost dat de pomană pentru ca pe el să se construiască o super-moschee. Probabil că el habar nu are că, prietenul său Erdogan a declarat, în anul 1998: „Minaretele sunt baionetele noastre, cupolele lor coifurile noastre, moscheile sunt cazărmile noastre şi credincioşii, soldaţii noştri”. Ce poate fi mai clar despre ce înseamnă pentru el o moschee? Lovit parcă de orbul găinilor, în loc să îşi păstorească „turma” de credincioşi după cum i-o cere milenara noastră credinţă strămoşească, Înalt Prea Lăcomia Sa Daniel, Patriarhul ,,Portofel,, îi beşteleşte ca la uşa cortului pe cei care îndrăznesc să se opună construirii acestui lăcaş păgân. Rămaşi singuri în faţa acestor vremuri de restrişte, părăsiţi chiar de către cei care ar fi trebuit să-i conducă, o mână de bucureşteni au pornit un război paşnic prin care vor să îşi apere Capitala de invazia unei religii complet străine de sufletul neamului românesc. Săptămâna trecută, ei au adus şi au montat pe terenul viran şi plin de bălării de pe Bd. Expoziţiei nr.22-30 o sută de cruci din lemn care, după ce au fost sfinţite, au fost înfipte pe terenul viitoarei moschei care nu va fi construită niciodată. În această seară, acolo au fost aduse alte cinci sute de cruci, care au „luat cu asalt” acelaşi teren şi au fost amplasate chiar în inima locului unde se vor ridica zidurile şi,probabil, cupola viitorului lăcaş de cult. Mai mult decât atât, pe graniţele exterioare ale locului cu pricina au fost amplasate o mulţime de alte cruci, aşezate una lângă alta asemenea unor ostaşi care stau drepţi în faţa urgiilor, decişi să îşi apere neamul, glia şi credinţa strămoşească. Cu toate că în acest moment acolo nu există decât un maindan plin de buruieni şi boscheţi, autorităţile i-au acuzat pe Cătălin Ion Berenghi şi Cătălin Ioan cei doi organizatori principali ai acestui protest la care oamenii participă paşnic şi cu lumina credinţei în suflet, că au tulburat desfăşurarea unui ritual religios. Mda… un ritual care, după mintea lor s-ar fi desfăşurat acolo, la moscheea inexistentă din boscheţi. După cum deja se ştie Înalt Prea Lăcomiei Sale Daniel, Patriarhului „Portofel” îi pute acest protest şi a început să strâmbe din nas. Dar, este exact treaba domniei sale, dacă a ales să îşi dispreţuiască „turma” pe care o păstoreşte. Iar dacă ideea moscheei îi este pe plac, nu are decât să se ducă şi el acolo, la moscheea dintre bălării, să se aşeze şi să bată mătănii în cinstea lui Allah. Este treaba lui, este alegerea lui: nu ar fi el primul păstor care îşi trădează turma şi o lasă de izbelişte. Ceea ce este însă cu mai greu de înţeles este cum se face că, totuşi, bucureştenii înşişi nu pricep ceea ce li se pregăteşte. Ei… asta este: probabil că se vor trezi la realitate abia atunci când, peste vreo doi sau trei ani vor fi nevoiţi să se scoale cu noaptea în cap, treziţi de litaniile muizinilor cocoţaţi pe minarete. Ori, şi mai grav, abia atunci când vor constata că fiicele şi nevestele lor nu vor mai putea să umble pe stradă, ori să intre într-un ştrand decât invelite, din cap şi până în picioare în burkha şi cu feţele acoperite de feregea.
