Situația extrădării lui Sebastian Ghiță pare să se fi decis de vreme ce fostul deputat PSD după un an de tăcere, brusc, seară de seară intervine telefonic la Antena 3 și România TV pentru a calomnia procurorii DNA. În acțiunea sa, Ghiță este ajutat de alți doi penali: Vlad Cosma și Victor Ponta, drumul atacurilor fiind deschis de penala Andreea Cosma, fosta amantă a procurorului Negulescu.
Disperat, Ghiță a anunțat că va cere luni Ministerului sârb al Justiţiei suspendarea procedurilor de extrădare către România, invocând falsificarea probelor DNA.
Luni se va deplasa la Belgrad şi ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader, care va avea o întrevedere cu omologul său sârb: „Abia aştept să ajungă aici (Tudorel Toader – n.r.). Când intră pe treptele Justiţiei, îi dau raportul în mână, că mă gândesc că nu a trăit în România. Să le explice sârbilor că el, Tudorel Toader, a venit cu probe false să extrădaţi un cetăţean. (…) Ştiţi ceva şi cu Tudorel Toader? Ori în căruţă, ori în teleguţă, că aşa duplicitar, nu mai merge”, și-a devoalat ambuscada Sebastian Ghiţă, la România TV, eliminând elementul surpriză din ea.
Se pare că pe Ghiță nu-l mai poate ajuta nici cetățeanul sârb Victor Ponta, bine conectat cu președintele Serbiei pentru că România poate bloca oricând aderarea țării vecine la Uniunea Europeană printr-un simplu vot al președintelui Iohannis.
Procedura de aderare la Uniunea Europeană a unei țări este una în care toate deciziile se iau în unanimitate de către Consiliul European adică oricare țară membră își poate exercita dreptul de VETO. Consiliul European este o instituție a Uniunii Europene și este format din liderii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii, Președintele Comisiei Europene și Președintele Consiliului European. Procedura de aderare este prevăzută de Tratatul de la Lisabona. Serbia a adresat Consiliului o cerere de aderare la UE, procedura fiind în desfășurare.
O țară care dorește să adere la Uniunea Europeană adresează o cerere Consiliului care solicită Comisiei să prezinte un aviz. Dacă avizul Comisiei este favorabil, Consiliul European poate decide — în unanimitate — acordarea statutului de țară candidată. În urma recomandării Comisiei, Consiliul decide — în unanimitate — dacă deschide sau nu negocierile. Ansamblul legislației UE (acquis-ul comunitar) este împărțit în peste 30 de capitole de politici. Înainte de a începe negocierile propriu-zise, Comisia întocmește un raport de „screening” (verificare) pentru fiecare capitol. Pe baza recomandării Comisiei, Consiliul decide în unanimitate dacă deschide sau nu un nou capitol de negocieri. Ori de câte ori progresele sunt considerate satisfăcătoare, Comisia poate recomanda „închiderea” provizorie a unui capitol. Din nou, Consiliul decide în unanimitate. După ce negocierile privind toate capitolele au fost încheiate, termenii și condițiile — inclusiv eventuale clauze de salvgardare și dispoziții tranzitorii — sunt încorporate într-un tratat de aderare între statele membre ale UE și țara candidată. Tratatul de aderare se poate semna numai după aprobarea Parlamentului European și acordul unanim al Consiliului.
Până în prezent, Serbia a deschis zece și a închis temporar două, din totalul de 35 de capitole de negociere.
Cele mai recente două capitole deschise au fost în iunie 2017: Capitolul 7, cu privire la dreptul proprietății intelectuale și Capitolul 29, cu privire la uniunea vamală.
Cum Serbia face eforturi disperate să adere la Uniunea Europeană, iar președintele României este Klaus Iohannis și nu Victor Ponta evoluția extrădării lui Sebastian Ghiță e previzibilă. Ghinion!
