Comisia senatorială care va analiza subiectul datoriei Germaniei către România va fi formată din 11 membri, printre care Teodor Meleșcanu, Dan Voiculescu ș Gyorgy Frunda, iar Senatul cere instituțiilor statului să ofere informații care să servească activității acestei comisii.
Biroul Permanent al Senatului a decis, ieri, să propună plenului o hotărâre privind înființarea comisiei care să analizeze subiectul datoriei istorice a Germaniei către România, a anunțat vicepreședintele Senatului Ioan Chelaru.
Potrivit proiectului de hotărâre, Comisia va fi formată din 11 membri: Ovidiu Marian, Iulian Urban Vasile Pintilie (PDL), Viorel Arcaș, Adrian Țuțuianu, Gheorghe Marcu (PSD), Teodor Meleșcanu, Dan Voiculescu (PNL), Gyorgy Frunda (UDMR), Corneliu Grosu și Ovidiu Mărcuțianu (UNPR).
„Senatul României cere tuturor organelor de stat, instituțiilor și organizațiilor să pună la dispoziția comisiei, în termenul solicitat, orice informații și documente care sunt de natură să servească activității acesteia“, se arată în proiectul de hotărâre.
Înființarea comisiei urmează să fie aprobată de plenul Senatului.
Conducerea Senatului a luat act, la finele lunii octombrie, de o scrisoare semnată de Radu Golban, economist, în care este semnalată existența unei datorii istorice a Germaniei către România, membrii Biroului Permanent hotărând să propună acestei Camere înființarea unei comisii care să analizeze situația.
În scrisoarea înregistrată la Senat în 26 octombrie se subliniază că „în perioada subordonării României de către Germania hitleristă s-a încheiat, în 1935, acordul pentru reglementarea plăților între Imperiul German și Regatul României, acordul prin care se stabilea ca plățile, provenind din schimbul de mărfuri și din alte obligații de stat și particulare, să fie efectuate bilateral între BNR și Casa de Compensație germană din Berlin“.
„Printr-o clauză instituită în 1940, BNR a fost obligată să achite exportatorii din România chiar dacă sumele necesare pentru acestea depășeau vărsămintele în lei ale importatorilor. (…) La nivelul anului 1944, soldul activ pentru România rezultat ca urmare a operațiunilor de cliring bilateral depășea un miliard de mărci imperiale“, se menționează în documentul citat.
Radu Golban susține că soldul la care face referire a fost confirmat de mai multe „surse externe“, între care Casa Germană de Compensație, Raportul Comisiei Bergier, arhiva Germaniei, Banca Reglementelor din Basel (raport de lucru nr.14).
„Calitatea și sursele informațiilor nu pot fi contestate. Mai mult, atât timp cât BNR invocă faptul că nu există documente care să ateste existența unei eventuale creanțe a BNR față de Casa Germană de Compensație, putem spune că nici nu mai este necesară căutarea acestora în România“, se mai arată în scrisoare.
Economistul consideră că „o soluționare diplomatică la nivel de state ar fi preferabilă“.
„În absența unui astfel de demers se poate acționa pe cale privată, perspectivele fiind însă mai puțin previzibile și diplomatice. Sper că veți găsi mijloacele necesare pentru a sensibiliza și responsabiliza factorii de decizie pe linia lămuririi soldului“, se arată la finalul scrisorii transmise conducerii Senatului.
Mihaela Dobrescu
