Proprietarul Palatului Știrbei dovedește încă o dată că nu dă doi bani pe istorie și pe valorile arhitectonice naționale, atåtea cåte ne-au mai rămas. Palatul Știrbei a suferit, de cånd se află în proprietatea sa, numeroase mutilări, care au determinat proteste masive din partea societății civile care se luptă cu distrugerea monumentelor istorice de patrimoniu. Beneficiind de complicitatea unor funcționari extrem de amabili cu oamenii cu mulți bani, Ovidiu Popescu și-a propus să ridice în zona complexului arhitectural Palatul Știrbei, pe care l-a demolat în mare parte, un mall și un hotel de lux, ca să intre în lumea bună a proprietarilor de imobiliare centrale. Visul său de a se îmbogăți pe spatele istoriei a fost stopat, deocamdată, la Ministerul Culturii, care, culmea tupeului, luptă pentru menținerea patrimoniului istoric. Obișnuit ca autoritățile să nu i se împotrivească, Ovidiu Popescu îl amenință acum pe ministrul Culturii, Kelemen, că îi va cere daune de milioane de euro pentru că nu-i permite să-și facă de cap cu monumentele din patrimoniul național.
Popescu a depus o plångere la Ministerul Culturii pentru tergiversarea ilegală a eliberării avizului necesar introducerii spre aprobare în CGMB a PUZ-ului ce include integrarea Palatului Știrbei într-un complex multifuncțional, gen mall, și cere daune de peste 5,7 milioane de euro, pentru pierdere anuală provocată de Ministerul Culturii, „în solidar cu miniștrii Theodor Paleologu și Kelemen Hunor“, după cum se spune în solicitarea depusă.
Potrivit plângerii depuse la Ministerul Culturii, proprietarul imobilului solicită ministerului „acoperirea prejudiciului cauzat prin abuzul administrației, în solidar cu miniștrii care au refuzat, fără justificare și prin fraudarea legii, eliberarea în termen a avizului, daunele provocate fiind estimate, până în prezent, la 15.783 de euro (pierdere zilnică), în total – 5.760.854 de euro (pierdere anuală), conform expertizei de specialitate, efectuate de entități cu recunoaștere internațională“. Comisia Națională a Monumentelor Istorice (CNMI), din cadrul MCPN, a respins, pe 25 noiembrie 2009, proiectul privind Palatul Știrbei, ce presupune reabilitarea monumentului și construirea unei clădiri de mari dimensiuni în apropierea acestuia. Conform proiectului de reabilitare, Ovidiu Popescu ar fi vrut să ridice un nou corp, multifuncțional, susținea acesta, cu apartamente, spații comerciale și cinematografe, în spatele monumentului. Mai pe șleau, un business adevărat, ridicat pe un patrimoniu istoric.
Oprescu, înțelegător cu oamenii de afaceri
Mai multe ONG-uri s-au opus vehement proiectului din cauza dimensiunilor acestei noi clădiri, considerând că nu respectă legea și mai mult agresează vizual Palatul Știrbei, considerat de specialiști monument istoric de categoria A și ansamblu arhitectural de o deosebită valoare. Cu alte cuvinte, proprietarul ar fi vrut să deschidă un nou mall chiar în centrul Capitalei, distrugând în acest fel un monument istoric unic în Europa. Doar Primăria Capitalei a hotărât, sfidând istoria Palatului, să aprobe Planul Urbanistic. Palatul Știrbei a fost construit în prima jumătate a secolului al 19-lea. În perioada 1849-1854 a funcționat ca palat domnesc, iar apoi, până în 1948, ca reședință a familiei Știrbei-Bibescu. Între 1982 și 1994 a găzduit Muzeul Ceramicii și Sticlei, iar în 2005 a fost cumpărat de Ovidiu Popescu. Acesta este directorul general executiv al Petrolexportimport. Compania, specializată în comerțul de combustibili și al produselor derivate, este controlată de Laird Resources Ltd., firmă înregistrată în paradisul fiscal din Insulele Virgine Britanice.
Kelemen Hunor: „Rolul meu e să păstrez monumentele, nu să le dărâm“
Cotactat telefonic, ministrul culturii, Kelemen Hunor, a declarat, pentru „Curentul“, că nu se va lăsa impresionat de o plângere și că-i sfătuiește pe toți investitorii care vor să câștige bani să se gândească la faptul că pot să facă bani mai puțini, dar pe un termen mai îndepărtat și în același timp să respecte legea. „Rolul meu e să păstrez monumentele, nu să le dărâm. M-am întâlnit cu domnul Popescu prin ianuarie cred și, cu tot respectul pentru un investitor, nu mă voi lăsa infuențat. Oricine poate să ceară un aviz, dar dacă nu respectă legea, nu-l va primi. Nu mă va influența nici Popescu, nici altcineva“, a conchis Kelemen Hunor.
Demolarea a început acum doi ani
La sfârșitul lunii noiembrie 2008, o mare parte din clădirile aparținând complexului Palatului Știrbei au fost demolate. Potrivit arhitectului Adrian Bălăeanu, toate cele patru imobile se află pe teritoriul PUZ-Zona protejată 16 – Calea Victoriei, zona 16 este inclusă în tipologia Strada – simbol a orașului, și face parte din categoria Zone protejate cu valoare ridicată și grad de protecție maxim, unde „trebuie protejate valorile arhitectural-urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor. În aceste zone sunt permise intervenții care conservă și potențează valorile existente“. Cu alte cuvinte, Ovidiu Popescu poate doar să conserve Palatul Știrbei, nu să-l transforme în mall și hotel, așa cum își dorește. Și, având în vedere faptul că s-a cam umplut Capitala de mall-uri și hoteluri, investiția în conservarea istoriei poate fi profitabilă, pe termen lung.
