Hienele Revoluției
Margareta Costea, cea mai celebră soacră din Romånia, a utilizat din plin Certificatul de Revoluționar și Brevetul de Rănit în Revoluția Romånă, documente contestate în instanță, și a devenit posesoarea unui teren de 2.000 de metri pătrați într-o zonă de fițe a Capitalei, pe malul Lacului Grivița. A ajutat-o legea 42/1990, care dădea dreptul revoluționarilor cu merite deosebite să primească suprafețe de teren drept recompensă pentru participarea lor la Revoluția din 1989. Și, cum coana Margareta și-a riscat viața la Revoluție cånd i-a căzut naveta cu sticle pe picior, era mai mult decåt îndreptățită să ia caimacul beneficiilor.
Ion Gîtlan este unul dintre romånii pentru care Revoluția a însemnat libertatea de a se exprima, dar și o tragedie imensă din cauza pierderii fiului său Mihai, primul bucureștean care a murit în decembrie ‘89, tånărul fiind lovit de un camion al Armatei și împușcat în cap din cel de-al doilea camion, devenid astfel un erou martir. Tatăl eroului ne-a povestit că, de mai bine de opt ani, se judecă cu cei care au intrat în posesia unor certificate false de revoluționar și care au primit drepturi pe baza legii 42, dar care nu ar trebui să beneficieze de astfel de drepturi. Ion Gîtlan ne-a povestit că soacra fostului președinte al PSD, Margareta Costea, a beneficiat și ea de un astfel de teren în zona Grivița Roșie, ulterior Griro, în posesia căruia a intrat în baza legii privind drepturile revoluționarilor. „Eu am văzut la primărie actele de punere în posesie pe numele Margaretei Costea și am reușit să fac rost și de o hartă datată mai 1999 în care sunt trecuți mulți din cei care au păcălit lumea cu certificate de revoluționar false sau primite pe merite imaginare, așa cum este și cazul soacrei lui Mircea Geoană.
Păi e posibil să iei așa, pentru nimic, 2000 de metri pătrați, pe care ar fi putut să-i våndă cu cel puțin 1000 de euro metrul pătrat, pentru un genunchi lovit de niște lăzi care au căzut întåmplător peste doamna Costea? Problemele sunt și mai încurcate am descoperit și m-am bătut cu hienele Revoluției care au făcut adevărate rețele de falsificat certificate de revoluționar“, ne povestește Ion Gîtlan.
Păcatele soacrei
Conform documentelor obținute de redactorii cotidianului „Curentul“, Margareta Costea deține un teren de 2000 de metri pătrați în zona cuprinsă între Lacul Grivița – la Nord, strada Neajlovului – la Sud, Baza Sportivă de Agrement Grivița – la Vest și Cimitirul Dămăroaia – la Est. Conform hărții topografice aflate în posesia ziarului „Curentul“, vecinii imediați ai suprafeței de teren deținute de Margareta Costea și obținute în 1998 în baza certificatului de Rănit al Revoluției sunt Olteanu Gheorghe, Ioniță Eugenia, Iagaru Silvia, iar terenul are o deschidere de 15,05 metri pătrați spre Lacul Grivița. Presa a scris de-a lungul timpului despre felul în care Margareta Costea a intrat în posesia certificatului de Revoluționar. Actele prin care soacra lui Geoană a devenit revoluționar au fost întocmite pe o minciună. În dosarul acesteia se spune că, „în 23 decembrie 1989, Margareta Costea a suferit un traumatism forte genunchi dr. cu hematom local, fiind necesare pentru vindecare 45 de zile de îngrijiri medicale și tratament recuperator“. Este straniu că medicul legist Viorica Lenghel formulează asemenea concluzii, în condițiile în care constata „la examen“ „o prezență discretă de tumefiere a genunchiului drept“, iar Costea Margareta acuza „durere permanentă locală potențată de efortul prelungit“, dar, culmea, la piciorul stång. Mai mult, în certificatul medical este scris și parafat încă un fals, respectiv în act se menționează că „numita Margareta Costea a fost rănită în Revoluție“. Știa oare medicul care a tratat-o în 23 decembrie că era Revoluție? Pe de altă parte, actorul Ion Caramitru, martorul indicat de soacra lui Geoană și care i-a întărit afirmațiile despre incidentul prin care s-a lovit la genunchi, devenind astfel erou al revoluției cu merite deosebite, a negat ulterior declarațiile date în acest dosar. El chiar a suținut că-i pare rău pentru pentru ce a spus și semnat, vis-a-vis de Margareta Costea. Despre povestea felului în care aceasta a devenit revoluționar, în mai multe rånduri a povestit și asistenta medicală care i-a pansat piciorul bolnav, nu se știe dacă stångul sau dreptul.
Ce n-a găsit Parchetul
Posedånd un puternic sentiment imobiliar, Margareta Costea a încercat, în ianuarie 2002, să mai cumpere teren în zona în care primise cei 2000 mp. Dar, din păcate, era la un pas de a se alege cu un nou dosar penal. Conform actelor de vånzare-cumpărare, soacra lui Geoană a achiziționat încă 5.000 de metri pătrați de la Ștefan Tiberiu Novac, dar poliția a intrat pe fir, iar tranzacția a fost anulată. Ștefan Tiberiu Novac, fost consilier la Primăria Sectorului 1, în mandatul edilului Vasile Gherasim, a aflat că în zona Grivița-Lacul Grivița se vor da terenuri pentru eroii Revoluției și acționează. Astfel, în 2000, Novac ia legătura, prin intermediari, cu Aurel Constantin Roșca, de la Asociația pentru Victimele Revoluției din 1989, cunoscut în mediile de revoluționari că falsifica certificate prin contrafacere (n.r. – le copia cu un xerox color și își făcuse o ștampilă falsificată cu antetul Asociației). Cei doi pun la cale falsificarea unui certificat pe numele lui Ștefan Tiberiu Novac. Zis și făcut.
Pentru cât, domnule primar Gheorghe Constantin Silviu?
Pentru a proba reușita falsului, fostul consilier al primăriei solicită o întålnire cu președintele Asociației pentru Victimele Revoluției din 1989, Petre Boca, prin care solicită să i se recunoască certificatul. Președintele Boca îi spune că certificatul e un fals și îl sfătuiește să nu facă uz de acest act. Novac, însă, se duce la primarul din Otopeni, Gheorghe Constantin Silviu, în 2000, și împreună cad la învoială să primească 10.000 de metri pătrați ca „urmași și răniți în Revoluție“. Novac nu depune nici măcar o cerere în acest sens, dar în 7 mai 2001, edilul de la Otopeni emite un document, iar Novac intră în posesia și proprietatea terenului, evident în baza certificatului de revoluționar. Fostul consilier Novac se duce la prefectul de Ilfov, Teodor Filipescu, pentru emiterea titlului de proprietate. Prin decizia Comisiei Județene Ilfov, pe 01.08.2001 Novac intră în posesia titlului de proprietate asupra terenului de 10.000 de metri pătrați, fără ca nimeni să-i ceară acte. Imediat, fostul consilier se pune pe parcelat terenul și în 22 ianuarie 2002 îi vinde, conform contractului de vånzare-cumpărare, Margaretei Costea 5.000 de metri pătrăți, pentru suma de 320 de milioane de lei. La cåteva zile însă, polițiștii de la secția 25, care demaraseră de ceva timp o anchetă, vin și îi ridică lui Novac certificatele de revoluționar false. Speriată, soacra lui Geoană reziliază contractul de vånzare-cumpărare și își cere banii înapoi. Dosarele deschise pe numele celor doi falsificatori de certificate ajung în instanță. Aurel Constantin Roșca este judecat și condamnat la trei ani, evident cu suspendare. Novac rămåne fără certificatul de revoluționar, dar nimeni nu-i ia terenul. Pentru a-și ascunde urmele, Novac vinde tot rudelor, care nu pot fi trase la răspundere pentru faptele sale.
SSPR în silenzio stampa
Redactorii cotidianului „Curentul“ au încercat în mai multe rånduri să ia un punct de vedere în această cauză de la Secretariatul de Stat privind Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989. Contactați telefonic, cei care au răspuns ne-au comunicat că nu au birou de presă și nici purtător de cuvânt, deși legea prevede expres acest lucru pentru o instituție de stat. Mai mult, ne-au cerut să trimitem o cerere în scris, prin poșta electronică, adresă pe care să o formulăm pe numele lui Dan Viorel Nicolaescu, secretat de stat al SSPR. Evident că nu am primit niciun răspuns.
Geoană poate să „doarmă liniștit“, Margareta are loc de veci
Dar asta nu e tot. Bogdan Drăghici, semnatarul unei plångeri penale plimbate mai bine de cinci ani între Parchet și Secția 1 de Poliție împotriva Margaretei Costea, ne-a declarat că în afară de terenul descoperit de jurnaliștii de la „Curentul“, soacra lui Geoană deține și un loc de veci primit „cadou“ tot ca „rănit în Revoluția din Decembrie 1989 – cu merite deosebite“. „Știu că are mult mai multe facilități și mai multe bunuri și drepturi de care beneficiază în urma actelor falsificate. Eu am depus, în 2004, o sesizare la Parchet și poliție, în care am descris tot falsul făcut de Margareta Costea, dar nu s-a întåmplat nimic. Soacra lui Geoană era să scape basma curată, pentru că faptele erau pe cale să se prescrie, dar s-a lăcomit și a cerut SSPR-ului să-i fie preschimbat certificatul. Atunci am reînnoit și eu sesizarea făcută anchetatorilor, ba mai mult, le-am depus și alte acte la dosar prin care demonstram vinovăția acesteia, dar cazul e plimbat din nou între Parchet și Secția 1 de Poliție. Acum, am aflat că dosarul zace în sertarele agentului-șef principal, Nicolae Boboașă, care nu mișcă un pai. Martorii, și aici mă refer la Ion Caramitru, fostul ministru al Culturii, locuiește chiar în spatele secției de poliție și așteaptă de cåțiva ani să fie chemat la audieri în acest dosar, nu se întåmplă nimic însă“, ne-a mai spus Bogdan Drăghici.
Drepturi de revoluționar
Conform legii, răniții în Revoluție aveau sau au următoarele drepturi:
– Prioritate la închirierea și cumpărarea de locuințe din fondul de stat;
– Acordarea de credite pentru cumpărarea sau construirea de locuințe, în condițiile cele mai favorabile prevăzute de lege;
– Obținerea cu prioritate de împrumuturi bancare pentru investiții, cu termen de rambursare dublu față de cel prevăzut de lege și cu reducerea dobånzii cu 50%;
– Scutire de plata impozitului pe salariu;
– Scutire de plata taxelor și impozitelor pentru clădiri și terenul aferent;
– Cumpărarea sau închirierea cu prioritate, fără licitație, din fondul de stat, a unui spațiu comercial sau de prestări servicii corespunzător, cu o suprafață utilă de pånă la 100 mp, inclusiv în indiviziune, sau concesionarea ori închirierea cu prioritate, fără licitație, a unei suprafețe de teren de pånă la 100 mp din domeniul public pentru construirea unui spațiu comercial sau de prestări servicii, cu o clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobåndirii;
– Atribuirea, în limita posibilităților, în proprietate și cu clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobåndirii, a 10.000 mp de teren în extravilan și 500 mp de teren în intravilan – acesta din urmă pentru destinația de locuință, dacă nu a avut sau nu are în proprietate un alt spațiu locativ;
– Posibilitatea cumulării pensiei cu orice alte venituri;
– Atribuirea fără plată a locurilor de veci în cimitire;
– Acces gratuit la tratament și consultații în spitalele și policlinicile Ministerului Sănătății, sanatorii și baze de tratament;
– Medicamente gratuite și acordarea gratuită de proteze;
– Transport urban gratuit cu mijloacele de transport în comun;
– Asistență juridică gratuită.
