Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) a publicat listele cuprinzând sumele primite, în cursul anului 2015, de medici, asistenți, farmaciști, organizații profesionale și organizații ale pacienților. Astfel, 102 companii producătoare și distribuitoare de medicamente au plătit medicilor, farmaciștilor și asociațiilor profesionale din domeniul sănătății 163,7 milioane lei (36,7 de milioane de euro) și au donat aparatură medicală și medicamente de 4,6 milioane Euro către spitale.
Suma cheltuită în 2015 o depășește cu 24 milioane de lei pe cea din 2014.
Topul plăților firmelor către medici, asistenți, farmaciști și organizații este pentru 2015:
Pfizer – 14,96 milioane lei.
AstraZeneca Pharma SRL – 13,06 milioane lei.
AbbVie SRL – 9,76 milioane lei.
Servier Pharma – 8,37 milioane lei.
Berlin-Chemie AG/Menarini – 6,04 milioane lei,
Novartis Pharma Services – 5,73 milioane lei,
Johnson & Johnson România – 5,41 milioane lei,
Sanofi România – 5,12 milioane lei,
KRKA România – 5,01 milioane lei
Boehringer Ingelheim România – 4,96 milioane lei.
Legea Sănătății solicită creșterea gradului de pregătire profesională a medicilor, obligând la efectuarea unui număr de cursuri de pregătire și a altor forme de educație medicală continuă și informare. În acest sens, a fost stabilită și noțiunea de credite de educație medicală continuă (EMC) pe care medicii sunt obligați să le cumuleze. Numărul acestor credite (minimum 200 pe parcursul a cinci ani) nu este însă stabilit de lege, ci de Colegiul Medicilor din România.
Cadrele medicale, dar și companiile farma susțin că această obligație legală nu ar putea fi îndeplinită dacă medicii nu ar beneficia de sprijin financiar pentru a putea participa la diferite conferințe, simpozioane și congrese naționale și internaționale.
Din nefericire Legea sănătății prevede la alin. 5 al art. 108 că „medicii și asistenții-șefi ai unităților de primire a urgențelor nu pot fi sponsorizați și/sau finanțați, direct sau indirect, pentru participare la conferințe, congrese și alte tipuri de manifestări, de către firmele care comercializează produse farmaceutice și/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora și nici de către firmele de aparatură medicală”. Același alineat stabilește că o astfel de sponsorizare se încadrează la categoria „excepții” și că se poate petrece doar cu aprobarea Ministerului Sănătății și „în situații speciale, bine justificate”.
La art. 811, se explicitează ce se înțelege prin publicitate pentru medicamente: „stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea, promiterea ori acordarea unor avantaje în bani sau în natură, cu excepția cazurilor în care acestea au o valoare simbolică” înseamnă publicitate pentru medicamente. Ori, sume de câteva mii de euro nu pot fi încadrate, chiar și cu cea mai mare bunăvoință, în categoria „valoare simbolică”.
De asemenea, publicitate pentru medicamente înseamnă, potrivit legii, și „sponsorizarea congreselor științifice la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie medicamente și, în special, plata cheltuielilor de transport și cazare ocazionate de acestea”.
Corpul de Control al premierului a demarat o verificare la Agenția Națională a Medicamentului, vizând toate aspectele legate de sponsorizări și alte cheltuieli efectuate de producătorii și distribuitorii de medicamente, dispozitive și aparatură medicală pentru medici, organizațiile lor profesionale și organizațiile de pacienți.
Valetin Mircea, șeful Corpului de Control, a declarat, într-un interviu acordat Digi24, că este „cel puțin conflict de interese” în problema sponsorizării medicilor de către firmele farmaceutice. „Adică, nu poți fi obiectiv ca medic, să prescrii cel mai bun medicament, în momentul în care o companie farmaceutică ți-a finanțat deplasarea la un congres, poate un studiu util în ansamblu, dar de ce tocmai acea companie farmaceutică?”.
Un lucru este clar: medicii au salarii care abia le ajung să-și ducă traiul de pe o zi pe alta, orice leu primit înainte sau după actul medical, cerut sau nu de la bolnav e considerat mită, așa că este exclus ca pe banii lor să poată măcar să-și cumpere o carte scumpă de specialitate, darămite să mai participe la vreun congres.
