Dacă treburile profesionale te împing pe la Braşov şi de acolo la Sibiu, dacă eşti eventual obligat să ajungi la Sibiu prin Braşov pentru că, vai! atât de des, Valea Oltului se blochează din cauza stâncilor care se prăvălesc pe şosea sau, pur şi simplu, dacă te îndeamnă cumva Aghiuţă să faci turism prin zonă, altfel pline de asemenea tentaţii, vei lua cunoştinţă cu batjocura la pătrat la care administraţia din România îşi permite să-l supună pe cetăţean, fie el automobilist sau călător. O batjocură absolut incredibilă, ce este deopotrivă la adresa oricărui străin care are proasta inspiraţie să viziteze România.
Să nu uităm că tronsonul Braşov-Sibiu este partea centrală a de-acum celebrului DN1, cel dintâi dintre drumurile rutiere ale ţării, oricum cel cu circulaţia cea mai intensă şi, tocmai după intensitatea circulaţiei, primul candidat îndrituit la o măcar ipotetică autostradă.
După cum s-au derulat şi se derulează, însă, lucrurile în România, atât în plan economic, cât şi politic, tronsonul cu pricina nu figurează înglobat în nici una dintre variantele de ipotetice autostrăzi ce ar urma să fie construite (nimeni nu ştie de fapt când, cum şi dacă!) în România. Autostrada Nădlac-Bucureşti ar urma să lege Sibiul de Capitală prin Rm. Vâlcea-Piteşti, iar mult controversata autostradă Broşov-Borş ar urma să plece din Braşov spre graniţa de vest a ţării prin Tg. Mureş, Cluj, Oradea.
Oficial, batjocura se numeşte, probabil, reabilitarea tronsonului Braşov-Sibiu, deşi, călătorind la faţa locului, întâlneşti în practică o curioasă mixtură de refaceri de paturi rutiere cu o salbă nesfâşită de cârpeli. În principiu, o reabilitare ar fi chiar binevenită, având în vedere tocmai faptul că tronsonul nu figurează în vreo autostradă a viitorului! În principiu, dar ne omoară practica!
Batjocura nu o reprezintă însă prezenţa cârpelilor, ci cu totul altceva. Din cei 145 km ai tronsonului, sunt -atacaţi- vreo 80 km. Restul reprezintă reabilitări mai recente sau mult anterioare, întreprinse la diferite ocazii. Problema este că din cei 80 km -atacaţi-, doar la vreo 10% se lucrează efectiv, la vreo 30% sunt indicii că s-a lucrat cândva, iar la cel puţin jumătate nu există semne nici că s-a lucrat, nici că ar urma să se lucreze vreodată. În schimb, circulaţia este blocată prin dirijare cu semafoare pe un singur sens! Astfel, pe o distanţă însumată de vreo 80 km, circa 60-70 de semafoare, unele la distanţă de numai 3-400 m între ele, fac circulaţia un calvar. Dacă ar face-o un calvar pentru scopul nobil al reabilitării, mai treacă-meargă, dar o fac un calvar absolut degeaba! De altfel, utilaje pe parcursul celor 80 km nu prea sunt! Aşa, doar câteva! Te întrebi: ăştia sunt tâmpiţi?! De ce nu blochează doar 10 km, şi nu 80 km? De ce nu se concentrează asupra lor şi, când termină, să se mute pe un alt tronson de 10 km? Şi aşa, permanent, să fie blocaţi doar 10 km şi lăsaţi liberi ceilalţi 70 km!
Probabil aşa s-ar rândui lucrurile dacă totul s-ar desfăşura logic şi în interesul cetăţeanului. Te gândeşti şi nu găseşti o altă explicaţie pentru răsturnarea lucrurilor cu fundul în sus decât aceea că nişte -băieţi deştepţi- – care evident nu se află doar în sectorul energetic, ci au împânzit tot domeniul public – au câştigat (se ştie cum!) licitaţia pentru reabilitarea tronsonului Braşov-Sibiu şi, deoarece au nevoie mare de bani, au cerut finanţare deodată pentru 80 km, deşi ei nu pot lucra deodată decât la 10 km! Bravo lor! De aia sunt -băieţi deştepţi-! Nu contează că nu lucrează efectiv decât pe 10 km şi că pe rest este vorba doar de lucrări fictive, însă bine semaforizate! Şi când te gândeşti că toată această potemkiniadă a primit aprobări înalte: de la Ministerul Transporturilor, de la Agenţia Naţională a Drumurilor, de la primăriile din zonă, de la Poliţia Rutieră. O batjocură înaltă exact pe banii şi nervii cetăţenilor!
De fapt, este chiar mai rău. Având în vedere încărcătura turistică a zonei şi împrejurarea că lucrurile semnalate se întâmplă exact în anul în care Sibiul este -Capitală culturală europeană-, totul miroase de la o poştă a sabotaj la adresa ţării înseşi!
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane