Un oltean nebun după Dreptate şi Adevăr a avut tupeul de neimaginat să se ia în beţe cu unul dintre cei mai tari generali din SRI, generalul-maior Marius-Sorin Brăteanu, şeful Secretariatului General al SRI.
Omul se judecă cu Marele Şef al Arhivelor Securităţii – un intim şi al Mai Marelui Şef Virgil Măgureanu. Constantin Ţăpuş a căutat un document despre trecutul său viforos şi securistul i-a dat cu tifla. Acum se judecă cu Brăteanu şi vrea Dreptate. Gorjeanul este electrician la bază şi, fiind mai hatru de felul său, spunea des bancuri cu Ceauşescu, pe raza judeţului Gorj. Mai rău, infractorul la ordinea socialistă mai asculta şi Europa Liberă. Ca atare, Securitatea l-a căpăcit bine şi i-a băgat minţile în cap. Perseverent, gorjeanul Ţăpuş încă umblă după Adevăr. O istorie a trecutului nostru, al tuturor, care, iată, încă ne bantuie.
Un simplu cetăţean, pe numele său Ţăpuş Constantin, a reuşit să creeze un precedent juridic care poate deschide calea unei serii întregi de procese legate de gestionarea trecutului necurat al Securităţii şi Partidului Comunist.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trecut la judecarea procesului intentat de gorjeanul Constantin Ţăpuş lui Sorin Marius Brăteanu, general maior în SRI. Constantin Ţăpuş, un electrician modest, îl acuză pe şeful Secretariatului general al SRI că este un mincinos, care ascunde cu bună ştiinţă fapte ale Securităţii, exonerand trecutul murdar al instituţiei.
Ţăpuş a intrat în conflict cu generalul SRI în toamna anului 2003, cand Marius Sorin Brăteanu, pe atunci şeful Unităţii Militare 0362 Bucureşti din cadrul SRI, a semnat o adresă trimisă Comisiei pentru Constatarea Calităţii de Luptător în Rezistenţa Anticomunistă, în care menţiona că -nu au fost identificate documente care să ateste reţinerea sau cercetarea petentului-. Ca urmare a acestei adrese, Ţăpuş nu a putut obţine recunoaşterea calităţii de opozant al regimului comunist. Constantin Ţăpuş, ca mulţi alţi romani, a fost anchetat de Securitate datorită turnătorilor din jurul său care l-au -dat în gat- pentru că asculta postul de radio Europa Liberă şi -făcea comentarii ostile împotriva regimului-. În plus, mai grav încă pentru cerberii noştri de la Secu, olteanul mai şi răspandea bancuri cu Ceauşescu.
Generalul Brăteanu – -naşul- lui Coldea, prim-adjunctul SRI
Generalul-maior Marius-Sorin Brăteanu, actual şef al Secretariatului General al SRI, conducea unitatea unde a fost stocată Arhiva Securităţii şi a fost suspectat deseori că a traficat dosare ale Securităţii în folosul propriu sau al unor organizaţii cu interes obscure, implicate în jocurile subterane de putere din Romania. Apropiat al lui Măgureanu, Brăteanu provine din rezerva de cadre ale vechiului Aparat. La bază profesor de franceză, a fost instructor al -specialiştilor- Securităţii care plecau la post în Asia şi Africa, şi a reuşit să rămană un actor important în SRI pană astăzi, impunandu-şi -pupilul-, Florian Coldea, la conducerea SRI. Brăteanu l-a -crescut- pe Coldea, după care l-a pasat în curtea Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului (IPCT). Colonelul Coldea a negat orice apropiere de Brăteanu. Surse din cadrul serviciilor contrazic însă alegaţiile lui Coldea.
După 2003, Sorin Brăteanu a fost promovat şi a devenit şeful Secretariatului general al SRI. Numele său a reapărut public cu ocazia scandalului -bileţelelor- pierdute de prim-adjunctul SRI Florian Coldea. Deşi la vremea respectivă au fost promise -sancţiuni drastice-, de încasat nu a încasat-o decat adjunctului directorului SRI, generalul cu trei stele Ionel Marin, trecut în rezervă în iulie fără a mai primi o stea la pensionare, potrivit cutumei.
Dinozaurii sistemului, la ora descompunerii
A fost ventilată şi ipoteza unei -conspiraţii- a unora dintre cei mai puternici generali din sistem împotriva lui Florian Coldea. Pensionarea acestora va urma oricum, în această toamnă, prin reorganizarea SRI, concepţie care va duce la desfiinţarea Inspectoratelor şi va -reaşeza pe principii noi- Direcţiile generale. Cum necum, -reorganizarea- îi va -externaliza- pe Ion Bidireci, şeful Inspectoratului pentru Contraspionaj şi Ameninţări Transfrontaliere, generalii Dumitru Zamfir – stăpanul microfoanelor – şi Ion Ştefănuţ, şef al Inspectoratului pentru Combaterea Ameninţărilor Teroriste, care sunt pe lista curăţeniei de toamnă. Trioul, la care se adaugă şi împricinatul lui Ţăpuş, generalul Brăteanu, reprezintă rămăşiţe din -vechea gardă- a Marelui Aparat din vremea lui Ceauşescu. Aşezaţi bine pe dosarele de cadre ale sistemului şi beneficiind de avantajele etanşeităţii şi secretizării instituţiei, stăpanii arhivelor Securităţii sunt practic de nebiruit, cel puţin în aparenţă, de către simplii electricieni, olteni sau de romanii care îşi caută dreptatea şi adevărul – cum este şi Constantin Ţăruş. Iniţiativa acestuia, de recompunere a vieţii sale făcută cioburi de inchizitorii Partidului Comunist – căci asta era fişa postului pentru securiştii care-l anchetau pe acesta – pare nebunească, dar poate fi şi punctul de plecare a unei necesare curăţiri a societăţii romaneşti de zgura pseudo-apărătorilor siguranţei naţionale – organizaţi în clanuri care parazitează şi astăzi instituţiile statului.
