Curtea de Apel București a decis ca Ministerul Sănătății să plătească integral tratamentul pentru șapte bolnavi de cancer care au nevoie de terapie de ultima generație, mai eficientă decât medicamentele mai vechi decontate în prezent de statul român. Lista medicamentelor subvenționate în România nu a mai fost actualizată de șase ani, prețurile mari ale acestor terapii noi fiind prohibitive, puțini pacienți permițându-și să le acopere din resurse financiare proprii. Decizia este importantă în contextul controversei dintre companiile farmaceutice și noua conducere a Ministerului Sănătății, reprezentată de social-democratul Nicolae Bănicioiu, care a anulat reactualizarea listei de medicamente compensate realizată în mandatul liberalului Eugen Nicolaescu. Avocatul celor șapte bolnavi, Dan Cimpoieru, a declarat la Realitatea TV ca „am cerut sa se asigure tratamentul a șapte bolnavi de cancer și am cerut și actualizarea listei de compensate. Noi am arătat ca dreptul la viață este afectat în mod direct. Instanța a admis această procedura de urgență”. Au trecut șase ani de când statul român, încălcând toate regulile și legile, a refuzat să mai actualizeze lista medicamentelor pe care le compensează. De aceea, pacienții români nu pot ajunge la multe dintre medicamentele nou apărute în această perioadă. Sunt prea scumpe. Din cauza ca aceasta actualizare a fost amânată de atâtea ori, efortul bugetar pe care Guvernul trebuie sa îl facă pentru a veni la zi nu este de neglijat. Au fost înaintate mai multe estimări: una din partea Ministerului Sănătății (în jur de 135 milioane de Euro doar pentru ce a rămas din 2014), alta a Ministerului de Finanțe și cea de-a treia a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Statul însă nu are suficienți bani pentru a subvenționa toate aceste medicamente noi. Niciuna dintre țările europene nu-și permite așa ceva. Tocmai de aceea s-a inventat un mecanism (cunoscut sub acronimul HTA) prin care se decide care medicament anume merită să fie compensat. În primul rând, el trebuie să fie eficient terapeutic. Apoi e nevoie ca prețul lui să nu depășească un anumit nivel de la care compensarea va însemna risipa de bani. Nu compensezi un medicament foarte scump care îmbunătățeste viața a 10 de pacienți, rămânând astfel cu mai puțin bani pentru medicamentul cu preț moderat care salvează viata a 1000 de pacienți. Deși dur, mecanismul HTA este necesar în condițiile unui buget finit. Dar pentru funcționarea lui justă e nevoie de mai mulți experți: medici, economiști și specialiști în sănătate publică. România este cunoscută ca una dintre ultimele țări europene care încă mai risipește bani compensând medicamente lipsite de eficiență (celebrul caz al Tanakan-ului), în detrimentul terapiilor noi care au potențialul de vindeca mii de pacienți. În urmă cu doi ani ani, Ministerul Sănătății a înființat un departament special de aplicare a mecanismului HTA. Departamentul a angajat la început doar doi oameni. Apoi au mai fost scoase la concurs patru posturi, care însă nu s-au ocupat. În toamna lui 2013, la doar două luni după ce companiile farmaceutice au propus Ministerului Sănătății un total de 167 de medicamente pentru evaluarea HTA, unul dintre cei doi experți a demisionat. Cu toate acestea procesul a continuat, ministrul Eugen Nicolaescu (PNL) anunțând în chiar ultimele sale zile de mandat o listă cuprinzând 137 de medicamente noi aprobate pentru subvenționare, dintre cele 167 de molecule propuse de companiile farmaceutice. Venirea lui Nicolae Bănicioiu (PSD) în fruntea Ministerului Sănătății a dus la anularea procedurii de evaluare efectuate în mandatul lui Eugen Nicolăescu, aceasta procedura fiind considerată „viciată”. În schimb, Nicolae Bănicioiu a anunțat compensarea a 16 molecule noi orfane (adică cele care nu au alternativă terapeutică), urmând că restul să fie re-evaluate și incluse în lista compensatelor la o dată ulterioară. Departamentul de evaluare HTA a fost mutat în cadrul unei alte instituții, Agenția Națională a Medicamentului.
