Un recent studiu american arată că atunci când salariații nu mai pot face față la serviciu, motivul poate fi cel al aerului de la locul de muncă. Aerul respirat la serviciu poate avea efecte nefaste asupra funcțiilor cognitive din cauza marii concentrații de bioxid de carbon din spațiile închise, eficiența recâștigându-se printr-o gură de aer proaspăt.
Conform autorilor studiului publicat în revista Environmental Health Perspectives, bioxidul de carbon emis de salariați rămâne în aer ca urmare a proastei aerisiri a locului. Cercetătorii au studiat mediul profesional a 24 de persoane timp de șase zile cu program de lucru clasic — de la 09h00 la 17h00. Voluntarii au fost expuși la trei niveluri de calitate a aerului interior, relatează metronews.fr.
Primul nivel de bioxid de carbon a fost de 550 de părți pe milion (ppm) (unul mediu conform standardelor).
Al doilea a fost de 945 ppm, care corespunde unei calități moderate a aerului. Între 600 și 1000 ppm pot apărea simptome legate de astm la copii. În literatura științifică se presupune că în acest caz există o alterare a performanței psihomotrice la adulți.
Al treilea nivel a avut concentrația de CO2 în aer a fost de 1400 ppm. Peste 1000 ppm, aerul poate provoca acidoză respiratorie (gazul carbonic rămâne în mare cantitate în sânge) la adulți după o expunere mai mare de 30 de minute.
Participanții la studiu au fost supuși unui test care a avut ca scop evaluarea ansamblului capacităților cognitive folosite cum ar fi reacția la o situație de criză sau căutarea și utilizarea informației. Studiul a arătat că un mediu curat face ca salariații să fie mai eficienți. O încăpere bine aerisită, în care normele sunt respectate, duce la îmbunătățirea performanței la serviciu. Cercetătorii recomandă o scurtă ieșire la aer curat pentru o mai bună concentrare asupra sarcinilor de serviciu.
În România nu mai există prevedere legală pentru un minim al spațiului afectat fiecărui angajat. Normele generale de protecția muncii (NGPM 2002) emise în baza Legii nr. 90/1996 care a fost abrogată prevedeau la art. 206, alin (1) că încăperile de lucru în care se desfășoară procese de muncă să aibă înălțimea minimă de 3 m, iar pentru fiecare persoană să se asigure un volum de cel puțin 12 m3.
Acum este în vigoare HG nr. 1091/2006, conform căreia încăperile de lucru trebuie să aibă o suprafață, o înălțime și un volum de aer suficiente, care să permită lucrătorilor să își îndeplinească sarcinile de muncă fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul acestora.
