Surse: Guvernul pregătește OUG, pe baza unei decizii CCR din 2001, pentru ca medicii care lucrează la stat să nu mai poată activa și în mediul privat

Ieri ministerele Sănătății și Internelor prin Sorina Pintea și Raed Arafat au relansat în spațiul public mai vechea idee de a se interzice medicilor să lucreze și la stat și la privat. Campania vine pe fondul decesului băiețelului la clinica Sanador, presa menționând tot timpul că medicul care l-a operat pe băiețelul decedat are trei locuri de muncă, Sanador, spitalul Grigore Alexandrescu și Regina Maria. Aici exprimarea nu e conformă cu realitatea, medicul având de fapt un singur loc de muncă cel de la Grigore Alexandrescu, la spitalele private lucrând pe bază de contract cu PFA, așa cum rezultă din declarația de avere depusă de soțul chirurgului. Vezi AICI.
Dar și dacă ar fi avut contracte de muncă cu timp parțial cu zece spitale private, acest lucru nu este interzis momentan de vreo lege și atât timp cât, cumulate, orele lucrate într-o zi nu depășesc limita rezonabilă de suportabilitate a unui om, norma zilnică de lucru prevăzută pentru medicii din unitățile publice fiind de 7 ore și pentru câteva specialități de 6 ore.
Sorina Pintea a acordat un interviu în Ziarul Financiar în care a lansat subiectul: „Bineînţeles că de dorit ar fi ca un medic să lucreze într-un singur sistem. Legea permite medicilor să aibă contractul de bază şi încă o jumătate de normă, unde fac această jumătate de normă este alegerea dânşilor, nu îi putem obliga unde să lucreze”, a spus pentru zf.ro Sorina Pintea.
Seara, Raed Arafat a acordat un interviu postului DIGI 24 în care a fost tranșant: „Din momentul în care noi plătim corect, pentru că nu mai poate spune nimeni că plata e sub un nivel, trebuie să ne așteptăm la un comportament foarte corect, la o abordare foarte corectă a bolnavului și la un interes egal cu ce dau unii în sectorul privat. În sectorul public nu mai e niciun motiv și nu generalizăm. Sunt mulți medici care își fac treaba corect și o făceau și înainte de creşteri. Acum avem motivul. Din moment ce plata a ajuns la nivelul acesta, solicităm ca în sectorul public să fie interesul și loialitatea la nivel maxim. Nu prindem pe nimeni care pleacă înainte de program ca să opereze sau să lucreze în altă parte, fără să fac aluzie la nimeni, dar dau exemple care știm că se întâmplă. Nu pot să consult în cabinet privat, când încă sunt prins în programul public. Vin la 8, plec la 4… e una, dar vin la 8 și plec la 1 sau la 12 nu e ok, la salariul primit. Avem posibilitatea să îmbunătăţim mult serviciile medicale în ambele sectoare. Dacă în sectorul public pun reguli serioase, sectorul privat va fi obligat să facă și el regulile lui și să atragă medicii care să lucreze cu el. Acum suntem între 2 entităţi, lumea se plimbă între ele, bolnavul se plimbă și mai mult între ele și nu avem garanția calităţii în ambele. Reguli în spitale există, dar trebuie implementate. Poate trebuie lucrat la programul de lucru să ajungem la program normal 8 ore pentru plată și nu la program redus. Din ce știu, încă nu suntem la 8 ore, ci la program redus. Nu știu dacă mai e o țară care are asta în sectorul public. Controlul calităţii, al indicatorilor. Ești medic în public, cât ai făcut, ce ai făcut, câți bolnavi ai văzut, consultat, care e rezultatul în spitalele publice. Exact cum face spitalul privat cu medicul care lucrează la el trebuie să facă spitalul public și să aibă pretenții egale. E un moment în care, după ce s-au asigurat finanțări corecte la nivel salarial, trebuie să privim lucrurile transparent, corect și neutru și să spunem clar: E normal să am în spital privat medici care vin din altă parte sau medicul din spital public să părăsească locul de muncă înainte sau să lucreze 5-6 ore și restul dincolo, nu știu, trebuie analizat. Poate vin unii cu alte păreri. Aceasta e una din problemele de fond fundamentale în sistemul sanitar’, a spus Raed Arafat, la Digi 24.

Surse din PSD ne-au declarat că guvernul pregătește o ordonanță de urgență bazată pe motivarea deciziei nr. 188 din 19 iunie 2001, menținută în deciziile ulterioare ale CCR, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a unui articol similar din legea ce reglementează o altă profesie liberală, cea de expert contabil. Astfel, începând cu anul 2000, li s-a interzis experților contabili și contabililor autorizaţi „să îşi exercite atribuţiile conferite de aceasta calitate pe durata în care desfăşoară orice activitate salarizata în afară Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi sau activitate comercială, cu excepţia activităţilor didactice, literare, publicistice în domeniu şi cea de parlamentar, consilier local sau judeţean, pe durata mandatului.”

Sesizată, Curtea Constituțională a explicat că măsura nu îngrădește dreptul la muncă, prevăzut în Constituție, potrivit cãreia „Dreptul la munca nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei şi alegerea locului de munca sunt libere” articol similar cu art. 6 pct. 1 din „Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale”, fiecare expert fiind liber să aleagă unde vrea să muncească:

„Experţii contabili şi contabilii autorizaţi pot sa aleagã între statutul de liber profesionist, situaţie în care trebuie sa se supunã restrictiilor prevãzute în acest statut, ori de salariat, situaţie în care, conform textului de lege criticat, nu îşi mai pot desfasura activitatea de expert contabil sau contabil autorizat, membru al acestui corp profesional. Aceasta incompatibilitate nu reprezintã o încãlcare ori o restrangere a dreptului fundamental la munca sau a libertãţii de alegere a profesiei sau a locului de munca.
Din aceeaşi perspectiva Curtea retine ca nici prevederile art. 49 din Constituţie (n.r. devenit art.53 după modificarea Constituției), referitoare la restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, nu sunt incalcate, deoarece dispoziţiile legale supuse controlului de constitutionalitate nu conţin restrangerea exerciţiului dreptului la munca, ci cuprind incompatibilitãţi destinate unei desfasurari normale, independente şi corecte a unor profesii autorizate, cum sunt acelea de expert contabil şi contabil autorizat. De altfel, incompatibilitãţi similare sunt prevãzute şi în alte acte normative care reglementeazã organizarea altor profesii libere (n.r. denumită prin noul Cod fiscal, profesie liberală), de exemplu cea a avocaţilor, notarilor sau executorilor judecãtoreşti. Aceste restrictii prevãzute prin lege sunt doar condiţii pentru cei care vor sa acceada la statutul de expert contabil sau contabil autorizat, ca şi cele de studii sau vechime, iar nu o restrangere a unor drepturi constituţionale.”

Articolul 49 prevedea: „Restringerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati (1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrins numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restringerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.”

Mulți vor considera măsura ca fiind una de sorginte comunistă dar să nu uităm că Raed Arafat s-a declarat mândru că e etatist, vezi AICI, iar PSD este totuși un partid socialist.

Acum se va vedea forța puterii albe în România, această măsură afectându-i în principal pe cei cu sânge de UMF-istan care stăpânesc sistemul medical privat din România.