In suita celor 12 sarbatori crestine importante se numara si Boboteaza (Botezul Domnului), tinuta in fiecare an in ziua a sasea a lunii ianuarie. Sarbatoarea este menita sa reaminteasca cele petrecute la Apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, la implinirea varstei de aproximativ 30 de ani. Intrucat, in aceasta zi, Iisus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie sau Aratarea Domnului.
Inca din sec. III, poate si mai inainte, este semnalat inceputul acesteia. Cert este ca, in -Constitutiile Apostolice-, Boboteaza figura deja printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun si de Pasti.
-Am venit sa iau apa sfintita-
Pe un frig de crapau pietrele, cateva sute de credinciosi s-au adunat, ieri, in fata Patriarhiei, pentru a asculta slujba de Boboteaza si pentru a lua apa sfintita.
-Am venit inca de dimineata ca sa ascult slujba si sa iau apa sfintita, asa cum fac in fiecare an. Eu sunt batrana, am primit o alta educatie, sunt invatata sa respect traditia si sa cred in Dumnezeu. In fond, ce altceva ne-a mai ramas in ziua de azi in afara credintei-, ne spune o doamna aflata chiar in apropierea intrarii in Mitropolie.
Coada formata in fata butoaielor cu apa sfintita este destul de mare, dar, spre deosebire de alte asemenea momente, nimeni nu comenteaza.
-E destul de frig si stam de cateva ore aici, dar nu avem ce face. Am venit sa ne rugam pentru sanatatea si fericirea copiilor nostri. Macar ei sa se bucure un pic mai mult de viata. Noi scapam in curand de griji, dar ei au inca mult de tras si, daca nu-i ajuta -Cel de Sus-, atunci nu au nici o sansa-, adauga un alt credincios aflat la coada.
Aproape toti cei prezenti au venit inarmati cu sticle sau chiar cu bidonase de plastic. Asa cum cere traditia, nu putea lipsi busuiocul, drept pentru care toti cei care doresc apa sfintita au avut grija sa-si cumpere si un buchetel de busuioc.
Comerciantii au profitat de ocazie, pentru a mai scoate un ban
Micii intreprinzatori au profitat si ei de ocazie pentru a mai scoate un ban. Inca de la primele ore ale diminetii, acestia si-au facut aparitia pe aleile ce urca Dealul Mitropoliei, inarmati cu recipiente de plastic, busuioc si diferite obiecte de cult.
Cei mai inventivi au venit cu, n-o sa credeti, recipiente de plastic, care, in functie de capacitate, se vindeau cu preturi osciland intre 500 si 3.000 de lei.
De la aceleasi tarabe improvizate se mai putea cumpara busuioc, icoane, candele, lumanari, matanii sau chiar casete si CD-uri cu muzica religioasa.
Sarbatoare cu focuri de arma
Si in sectorul 6 al Capitalei, ieri, incepand cu ora 12.00, a avut loc o slujba de Boboteaza, in aer liber, pe cheiul Dambovitei, langa statia de metrou Grozavesti. Dupa slujba de sfintire a raului, conform traditiei, crucea a fost aruncata in Dambovita de primarul sectorului 6, Alexandru Darabont. Cei cinci -apostoli- s-au aruncat in apa inghetata de la piciorul podului Grozavesti dupa crucea sfintita de soborul de preoti.
Ceremonia, care nu a mai fost indeplinita aici de pe vremea lui Mihai Viteazul, a atras un numar mare de curiosi. Edilii sectorului 6, cei care au avut initiativa reluarii acestui obicei, vor sa permanentizeze ceremonia. -Sper ca aceasta sarbatoare a Bobotezei sa fie inceputul reinvierii unei traditii pierdute si totodata sa aduca si belsug locuitorilor orasului-, a declarat Darabont.
La sfarsitul slujbei, seful inspectiei generale, Cristian Popescu, a tras in aer sase focuri de arma, care, conform traditiei, indeparteaza duhurile rele de deasupra orasului.
Agheazma mare este tamaduitoare pentru trup si minte
In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul si enoriasii fac o procesiune spre un lac, rau sau vreun izvor, pentru slujba Sfintirii Apelor. Cand Troparul Bobotezei incepe, vanatorii si padurarii satului impusca peste ape ca sa alunge duhurile necurate.
In ziua de astazi, obiceiul a pastrat doar semnificatia festiva a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. Daca este frig, se pregateste o cruce de gheata, pentru a marca locul slujbei si, la sfarsit, preotul arunca in apa o cruce de lemn, iar feciorii satului se arunca s-o scoata, chiar daca este ger. Se crede ca, in ziua aceasta, toate apele pamantului sunt sfintite; de aceea, femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului. La varsta de 30 de ani, Iisus se arata lumii. Iar primul drum pe care-l face este la Ioan, pe malul Iordanului.
Primind botezul cu apa al lui Ioan, Iisus ia asupra Sa pacatele tuturor oamenilor, de oriunde si din toate timpurile, si le curata in acea apa, rascumparandu-le apoi prin Jertfa Sa. In acelasi timp, prin cufundarea Sa in Apa Iordanului, Iisus sfinteste apele. Astfel se explica faptul ca Biserica a randuit pentru aceasta zi -sfintirea cea mare a apei-. Numita si -Agheazma mare-, apa poate fi sfintita doar in doua zile din intreg anul: in Ajunul Bobotezei si in ziua Botezului Domnului. Agheazma, care reprezinta chiar Iordanul, este un dar deosebit. La tara, este pastrata la icoana, fiind tamaduitoare pentru minte si trup.
In ziua de Boboteaza, lupii ii omoara pe draci
Apa sfintita poate boteza copiii care au murit nebotezati. Legat de obiceiul sfintirii mari a apei existau numeroase credinte populare: flacaii alergau calare in jurul procesiunii, iar daca o fata mare vedea intai un cal alb, insemna ca se va marita cu certitudine in acel an. Daca nu, va numara flacaii si daca numarul iese cu sot, tot e bine, fiindca mai are o sansa pentru acel an. Se credea ca la Boboteaza, cand pune preotul crucea in apa, toti dracii din ea fug pe camp, unde asteapta apusul soarelui inainte de a se intoarce. Nimeni nu-i vede, in afara de lupi, care se iau dupa ei si, unde ii prind, acolo ii si omoara. Iata de ce se credea ca, desi pagubitori, lupii trebuie sa salasluiasca in padurile din preajma satelor. Se crede ca de Boboteaza este periculos sa lasi haine la uscat pe gard, fiindca dracii alungati din apa se pot ascunde sub camasi. Gospodinele puneau cateva graunte in locul in care o sa stea preotul, -ca sa se oua gainile-.
