Mihai Tănăsescu și-a mânjit și soția și fiul. Fost ministru al finanțelor publice și fost reprezentant al României la FMI, acum Tănăsescu este, spre umilirea României, vicepreședinte BEI. Daniela Florentina Ganea, soția lui Mihai Tănăsescu, apare în documentele bancare de la HSBC. Soția demnitarului a avut un cont secret la această bancă între anii 1995 și 2004. Numele de cod atașat acestui profil bancar este SPHYNX.
Potrivit regulamentelor BNR, până în anul 2005, cetățenii români cu reședința în România nu aveau voie să deschidă conturi în afara țării.
În perioada când a fost creat contul din Elveția, soția politicianului era asociată cu firma Kato Aromatic, o companie egipteană prin care s-a recuperat o parte din datoria Egiptului față de România. Această datorie se ridica la suma de 276 de milioane de euro, provenea din contractele comerciale derulate cu Egiptul pe vremea lui Ceaușescu și a fost recuperată doar parțial. În procesul de stingere al acestor creanțe a jucat un rol foarte important chiar Kato Aromatic. Guvernul României a încheiat două acorduri cu firma egipteană, în 1994 și în 1996, în urma cărora s-au recuperat mai mult de jumătate din datoriile scadente în perioada 1991-1996. În această perioadă, Mihai Tănăsescu a fost șeful mai multor direcții din Ministerul Finanțelor, informează jurnaliștii de la Riseproject.
Soția lui Tănăsescu a avut 10 la sută din firma Katorom Prodimpex, companie înființată în 1991 și unde 90 la sută din acțiuni au aparținut egiptenilor. În ciuda insistențelor noastre, nu am reușit să luăm legătura cu soții Tănăsescu. În actele bancare din Elveția figurează și Elena Angelescu, implicată într-o altă afacere din București a familiei Tănăsescu.
Procurorii DNA au anunțat în septembrie 2014 că Ministrul Tănăsescu Mihai Nicolae şi-a exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate și au început urmărirea penală împotriva lui TĂNĂSESCU MIHAI NICOLAE, ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000 -2004, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani (estimăm cu indulgență un 25 de ani de închisoare), constând în aceea că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă; în perioada iunie 2003 – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit de la două persoane, prin intermediari, sume de bani provenind din încasările firmei Fujitsu Siemens Computers CA, ca urmare a derulării contractului de licenţiere Microsoft. Astfel, în luna iulie 2004, în contul personal al unei persoane din familia ministrului, a fost transferată suma de 82.000 euro, din contul unei firme din Liechtenstein, sub justificarea „inv directe ale nerezidenţilor in Romania – alte capitaluri – sectorul nebancar”. Din cercetările efectuate rezultă că firma din Liechtenstein este controlată de unul din intermediari şi a primit bani de la o companie alimentată exclusiv cu fonduri obţinute de Fujitsu Siemens Computer.
“JEANNOT”
Ionuț Costea, cumnatul fostului lider PSD Mircea Geoană, a deținut în Elveția contul „Jeannot”, în perioada 1994 – 2000. Nu există date despre rulajul acestui cont. “Nu-mi mai aduc aminte de acest cont”, ne-a spus azi Ionuț Costea, care a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor în trei Guverne CDR, între 1997 și 2000, perioadă în care a negociat împrumuturi în numele statului pe piețele externe de capital. Ulterior, Costea a devenit director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), ocupând această poziție până în anul 2004, când s-a reîntors în România la conducerea unor bănci locale. Între 2009 și 2012, Ionuț Costea a fost numit de Guvernul PDL-PSD ca președinte al băncii de stat Eximbank. În acea perioadă, numele său a fost în centrul unui scandal public privind salariul pe care îl câștiga la banca de stat, peste 20 de mii euro pe lună. Fostul demnitar a mai fost implicat prin intermediul a trei firme cipriote în industria cuprului din România.
