Aparitia in Curentul a unui articol ce a facut referire la rolul si locul Asirom in holdingul InterAgro condus de Ioan Nicolae si la litigiul comercial pe care Asirom il are cu Rips SRL Timisoara, a determinat, ieri, conducerea companiei de asigurari sa organizeze o conferinta de presa. Ordinea de zi a cuprins doar doua puncte: situatia financiara a Asirom si prezentarea litigiului cu Rips – ambele chestiuni prezentate pe larg in Curentul de luni. Desi jurnalistii se asteptau ca la acest eveniment sa participe Ioan Nicolae, acesta a evitat o intalnire cu presa, locul sau fiind tinut de directorul general al Asirom, Angela Toncescu si de avocata companiei, Adela Stoica. Incepandu-si pledoaria cu o declaratie stupefianta, conform careia aparitia in Curentul a articolului de luni se datoreaza faptului ca -patronul firmei Rips este protejatul- reporterului care a semnat materialul respectiv, avocata Stoica a acreditat ideea ca -intreaga actiune a Rips este o campanie de denigrare a Asirom-. Asemenea regiei care a prefigurat scandalul FNI, avocata Stoica a declarat ca aparitia in mass-media a litigiului Asirom-Rips ar fi urmarea unei consipratii menita a destabiliza cea mai mare comapanie de asigurare de la noi, fara insa a indica pe cineva interesat de un asemenea scenariu.
*-Asirom a platit cautiuni multe si grele-
Minimalizand litigiul comercial in urma careia Rips a reusit sa puna sechestru asigurator pe bunurile mobile din sediul central al companiei de asigurari, Angela Toncescu s-a lansat in afirmatii care au incercat sa puna intr-o lumina total defavorabila sereleul timisorean. Considerand ca problema cu Rips -este un simplu litigiu comercial cu o oarecare societate-, Toncescu a aratat ca firma timisoreana -are numai 40 de milioane de lei capital social- (n.r. – desi patromoniul firmei este de peste 90 de miliarde de lei), cu debite la bugetul de stat si la o banca comerciala. Pornind de la proverbul -Spune-mi cu cine te insotesti, ca sa-si spun cine esti-, Toncescu a fost intrebata cum se face ca Rips, este asociata acum -omului negru-, insa a fost buna atunci cand a fost aleasa ca antreprenor la construirea sediului filialei Timis. Fara a oferi un raspuns lamuritor, amentandu-se, declarand sec ca atunci cand a fost aleasa antreprenor, Rips era una dintre firmele bune din Timisoara. Incercand sa induca ideea ca sechestrul instituit de Rips este un fapt normal, avocata Stoica a aratat ca -in viata oricarei firme exista incidente, iar sechestrul este una dintre formele de recuperare a unor bani-. Probabil fara sa-si dea seama, in timp ce pleda cauza Asirom, Stoica a declarat, nonsalant, ca -Asirom a platit cautiuni multe si grele-, evitand astfel situatii similare celei in urma careia Rips a reusit sa popreasca dintr-un cont al Asirom deschis la BCR-Sucursala Unirea suma de 18 miliarde de lei. Astfel, avocata Asirom a recunoscut ca societatea de aigurari a mai avut si alte litigii comerciale in urma careia a imobilizat sume mari pentru plata unor cautiuni.
*In baza de date a MF bilanturile Asirom nu exista
Acreditand ideea ca o eventuala plata a sumei de 19 miliarde lei catre Rips nu implica intrarea Asirom in incapacitate de plata, Toncescu a aratat ca in 2001 compania a inregistrat venituri financiare de 3.290 miliarde lei si in primul trimestru din acest an veniturile din asigurari au crescut la 1.400 miliarde lei. In rest, cand a fost rugata sa spuna care sunt ceilalti indicatori financiari inregistrati de Asirom la finele anului trecut (n.r. – tinand cont ca anii trecuti a inregistrat pierderi din activitatile financiare sau din cele de exploatare), Toncescu a evitat sa ofere datele cerute, procedand similar si atunci cand a fost rugata care este politica de reasigurare a companiei pe care o controleaza Ioan Nicolae. Deranjate ca ziarul Curentul a scris ca in baza de date a Ministerului Finantelor Asirom figureaza ca nu a depus bilantul contabil in perioada 1998-2000, tandemul Toncescu – Stoica au lasat sa se inteleaga ca afirmatia este neadevarata. Curios este ca desi au aratat ca Asirom a depus bilantul contabil la administratia financiara, conform legii, totusi pana ieri dupa amiaza (n.r. – vezi facsimil) in baza de date a Ministerului Finantelor compania de asigurari figura ca nu a depus datele mentionate. De fapt, pentru aceasta chestiune publicata de Curentul, la finalul conferintei de persa reporterul nostru a fost amenintat de catre un individ bine facut – angajat al lui Asirom – ca va fi dat in judecata deoarece a publicat minciuni. Probabil extrem de iritat de materialele referitoare la Ioan Nicolae-InterAgro-Asirom si publicate in Curentul, individul l-a acuzat pe reporterul nostru ca ar fi -… sub acoperire-.
*Tacerea -mieilor- lui Nicolae
Unul din punctele firebinti ale conferintei de presa a fost si acela cand reporterul de la Curentul a chestionat-o pe Angela Toncescu cu privire la plasamentele Asirom de la Rafinaria Astra Romana (afacere din ograda holdingului lui Ioan Nicolae) sau de la clubul -A.ro- – ambele afaceri care nu au nimic de-a face cu asigurarile. Mentionand Asirom face plasamente doar in afaceri rentabile, Toncescu nu a putut explica cum, in momentul in care a investit in rafinaria Astra Romana, aceasta entitate nu avea indicatori financiari dintre cei mai performanti. La fel, oficiala Asirom nu a putut oferi informatii privitoare la rentabilitatea clubului -A.ro-. Intrebata daca Asirom va mai participa la majorarea de capital de la Rafinaria Astra in cazul in care InterAgro va fi executat silit (n.r. – lunea viitoare, de catre PetromGaz pentru o datorie de aproximativ 241 de miliarde de lei), Toncescu a oferit un raspuns evaziv, in sensul ca problema se va studia. Desi convocata pentru a lamuri anumite probleme si pentru a alunga umbrele de indoiala care persista vizavi de activitatea Asirom, conferinta de presa de ieri nu a avut decat darul de asterne si mai mult ceata. Motivul? Tacerea oficialilor Asirom atunci cand sunt chestionati cu privire datele care releva rolul si locul pe care-l are Asirom in holdingul fostului lucrator de comert exterior, Ioan Nicolae.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane