O eroare de interpretare a jurnalistilor germani de la -Bild am Sontag- si a Crucii Rosii, in privinta locului in care a fost inhumat tatal lui Gerhard Schroder, a facut ca un intreg lant de evenimente, culminand cu o potentiala vizita a cancelarului german in Romania sa se indrepte intr-o directie gresita. Traducerea inexacta in limba romana a numelui localitatii in care a cazut caporalul Fritz Schroder a facut ca Ceanu Mic sa fie confundat cu Ceanu Mare.
Pelerinaj la mormantul cuiva
La capatul mormantului in care jurnalistii germani au apreciat ca se afla ramasitele pamantene ale celui care a fost tatal cancelarului german Gherhard Schroder, zilele acestea, a fost mare agitatie. Ziaristi de toate soiurile si toate natiile, politisti, militari, oficiali si curiosi de toate genurile au inceput sa priveasca cu alti ochi mormantul, dupa stirea difuzata de saptamanalul -Bild am Sontag-, conform careia, in acel loc, s-ar afla corpul caporalului Fritz Kurt Schroder. Pentru familia preotului ortodox David Crisan, Saptamana Patimilor a inceput luni, o data cu primul val de curiosi, care sosesc in fiecare zi, intreband cand vine cancelarul in Romania. Primarul Gavrila Oros, reticent in privinta mormantului, spune totusi ca il asteapta pe cancelar si il va primi cum se cuvine.
Prefectul Vasile Soporan s-a deplasat, ieri, la Ceanu Mare, pentru a vedea cu ochii sai mormantul si a analiza situatia. Peste noapte, mormantul anonim, cu o cruce de metal la cap si un visin deasupra, a devenit un adevarat loc de pelerinaj.
Ceanu Mic rastoarna Ceanu Mare
Potrivit arhivelor Werhmacht-ului (armata germana), Fritz Schroder a murit la 4 octombrie 1944, pe cand unitatea se retragea din fata inaintarii armatei sovietice. Saptamanalul german -Bild am Sontag- scrie ca, pana in prezent, cancelarul stia ca tatal sau, caporalul Fritz Schroder, a decedat in luna octombrie 1944, la varsta de 32 de ani, in localitatea Pustasan (n.n. probabil Puszta Csan, denumirea maghiarizata a satului Ceanu Mic). Traducerea eronata a denumirii, in Ceanu Mare, care, de fapt, are forma maghiara Mezo Nagy Csan, confundata cu Ceanu Mic (Puszta Csan), schimba intregul continut al povestii si urmarilor acesteia. Toata aceasta confuzie a fost provocata de ziaristii germani, care au identificat localitatea Pustasan ca fiind comuna Ceanu Mare, deoarece, incepand cu anul 1967, Ceanu Mic nu mai este comuna, ci sat in componenta localitatii Tureni.
Adevaratul razboi
Unul dintre soldatii ucisi in regruparea de la Turda a fost si caporalul Fritz Schroder, trecut in arhivele militare la rubrica -moarte eroica-. Acest lucru este confirmat si de Gligor Fodorean, din Ceanu Mic, martor ocular al evenimentelor din zona. -In sat la noi existau cantonate numai trupe germane aflate in linia intai.
Am lucrat pentru popota germana si am cunoscut mai multi soferi de camioane germani. Intr-o zi, trupele sovietice au luat cu asalt satul, incercand sa sparga frontul. Atunci a fost ca-n iad. Exploda totul, camioane, rezervoare, case incendiate. Noi ne-am retras intr-un parau. Dupa ce au venit rusii, noi am fugit de frica din calea lor, pentru ca erau mai rai decat nemtii-, isi aminteste batranul. Un alt localnic, Ioan Astilean, de 68 de ani, poreclit -Mesterul-, spune ca, dupa acest macel, zona era plina cu cadavrele soldatilor germani. -I-au luat pe toti, i-au dus in cimitir si i-au ingropat in doua gropi comune si le-au pus deasupra cruci. Cand am sapat gropile pentru stalpii de curent, in anul 1958, la marginea cimitirului, am dat de oasele nemtilor. Am mai gasit bucati de carpa de la uniforme si smocuri de par.-
Fara dovezi, in cazul Ceanu Mare
Referitor la cazul Ceanu Mare, in arhivele Directiei Judetene Cluj a Arhivelor Nationale au fost efectuate cercetari cu privire la existenta unor documente care sa ateste faptul ca, in localitate, au fost inmormantati soldati germani. Referentul Vasile Lechintan spune ca, din pacate, nu s-a descoperit nici un document care sa ateste aceasta varianta. -Singura referire indirecta la posibilii soldati straini inhumati pe teritoriul comunei Ceanu Mare este ordinul cu numarul 072/6.06.1945 al notarului Ioan Riti, care dispune primarului ca, in termen de trei zile, sa trimita Prefecturii Campia Turzii lista soldatilor inmormantati in cimitir sau in alta parte a localitatii si de ce fel de nationalitate au fost.- Din pacate, nu s-a pastrat raspunsul Primariei cu privire la acest lucru. Vasile Lechintan afirma ca respectivul ordin mai prevedea ca primarul sa dispuna ingrijirea tuturor mormintelor soldatilor romani si straini care sunt ingropati in comuna. -Notarul a dispus ca aceste morminte sa fie ingrijite si rasadite cu flori, iar la capatai sa fie pusa o cruce.- Ca dovada a acestui lucru, fostul preot ortodox al comunei Ceanu Mare din anii *60, Traian Bob, spune ca, pe respectivul mormant, exista plantata o tufa de stanjenei albastri si era montata o cruce de lemn rezistenta. Vasile Lechintan mai spune ca, pentru a se putea dovedi cu exactitate locul in care a cazut tatal cancelarului, este nevoie de actele oficiale ale agentiei care l-a cautat.
Editia de joi a cotidianului -Die Welt- consacra un amplu articol istoriei familiei cancelarului Schroder, pornind de la un dialog cu Klaus Mittermaier, directorul serviciului Crucii Rosii. El spune ca autoritatile germane cunosc detalii despre cazul Fritz Schroder inca din 1978. -De ce familia lui Schroder a descoperit abia acum locul odihnei de veci a lui Fritz Schroder, este o intrebare la care Klaus Mittermaier nu poate raspunde, dar ceea ce stie este ca nu erau necesare investigatii speciale in acest scop. Ceea nu se stia in 1978 – spune Mittemaier – era ca fiul lui Fritz Schroder va ajunge cancelar si abia acum, in baza revelatiilor presei, harta locului a fost din nou cercetata. Este vorba de harta pe care Crucea Rosie din Romania a pus-o la dispozitia autoritatilor germane, la 21 iulie 1978
