Cazul de corupție în care ar fi implicată judecătoarea Gabriela Bîrsan de la instanța supremă lasă dâre adânci pe fața Justiției. Europa este din nou cu ochii pe noi aducând de acestă dată în discuție rezolvarea acestor probleme care se întind la nesfârșit. Potrivit publicației The Economist, citată de Hotnews, problema corupției din România revine din nou în atenția blogului „Eastern Approaches“ odată cu cazul judecătoarei Gabriela Bîrsan, anchetată pentru trafic de influență. România trebuie să preia controlul asupra nesfârșitelor sale probleme cu corupția, în condițiile în care previziunile de creștere economica pentru anul viitor au fost revizuite în jos, la 1%, și dat fiind că se anunță noi măsuri de austeritate, atrage atenția articolul. Urmărirea judecătorilor corupți nu este niciodată o chestiune ușoară, notează jurnalișștii de la The Economist. Dar, la presiunea Uniunii Europene, România a lansat o noua serie de anchete care-i vizează pe magistrați și alte oficialități publice, scrie pe blogul The Economist. Publicația amintește că, recent, procurorii au percheziționat o vilă aflată în proprietatea lui Corneliu Bîrsan, judecător român la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. Pe aceștia nu-i interesa Corneliu Bîrsan, ci soția acestuia, Gabriela, președinte al Secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ea este acuzată că a primit bijuterii, o excursie în Indonezia și dreptul ca fiul ei sa folosească gratuit un apartament situat în Paris în schimbul facilitării soluționării favorabile a unor dosare. Jurnaliștii atrag atenția că acest caz s-ar putea finaliza cu un fisco. Mai mult, aceștia notează încălcări grave ale jurisprudenței CEDO deoarece Corneliu Bîrsan a invocat imunitatea diplomatică de care se bucură atât el în calitate de judecător la CEDO, cât și membrii familiei sale. La rândul ei, CEDO și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acțiunile procurorilor români. Separat, Gabriela Bîrsan a solicitat anularea avizului de percheziție, invocând vicii de procedură – așa cum au procedat toți politicienii importanți și mai puțin importanți din România care s-au confruntat cu acuzații de corupție, notează sursa citată. Mai mult, The Economist scrie și despre scrisoarea în care Gabriel Bîrsan și-a acuzat colegii de lipsa de umanitate din partea lor, după ce aceștia fuseseră de multe ori la ea în casă, iar acum uita de prieteni în schimbul unui „linșaj mediatic“. Majoritatea cazurilor grave de corupție din România sunt amânate ani la rând, adesea din motive neîntemeiate. Decebal Traian Remeș, fost ministru al agriculturii, a fost trimis în judecată în 2008 în dosarul „Caltaboșul“, fiind acuzat de trafic de influență. Însă cazul sau trenează în ritmul melcului, dupa doi ani de tergiversări procedurale. Același lucru este valabil și în cazul lui Adrian Năstase, fost premier al României, acuzat de mai multe fapte de corupție, menționează sursa citată.
Cu câteva săptămâni în urmă, eșecul României de a ține sub control corupția a costat țara aderarea la spațiul Schengen. Nimic nu se va schimba pe acest front, declara oficialități din țări sceptice precum Finlanda și Olanda, până când România – dar și țara vecină, Bulgaria, în tandem cu care a aderat la UE, în 2007 – nu-și va face ordine în propria ogradă. Totodată, cultura șpăgii le complica viața oamenilor de afaceri din România. Săptămâna trecută, Steven van Groningen, șeful Raiffeisen Bank România, s-a plâns ca mediul de afaceri este ‘prea corupt’, ceea ce afectează investițiile, dar și reputația țării pe plan internațional. Articolul încheie amintind de prognoza de creștere economică, redusă la 1% pentru anul viitor. „Este timpul, cu siguranță, ca România să își rezolve probleme cu corupția nesfârșită“.
Ramona Feraru
