Printr-un memorandum din septembrie 2001, un grup de firme straine, dirijate de omul de afaceri Ion Tiriac, a propus guvernului Nastase un -Proiect de investitii integrate in sectorul forestier din Romania-, prin care, sub premisa unui parteneriat mixt, solicita concesionarea, pe o perioada minima de 49 de ani, a unei mari suprafete forestiere. Zona de concesionare trebuia sa aiba -un potential lemnos peste medie, precum si acces la infrastructura drumurilor existente-. Prima etapa a proiectului viza ca in maximum sapte ani sa se poata exploata un milion de metri cubi de masa lemnoasa anual, iar pe termen lung aceasta cota de recoltare trebuia sa ajunga la doua milioane de metri cubi.
Megafacerea propusa de Tiriac a fost blocata de specialistii din silvicultura deoarece -exploatarea anuala a unui volum brut de un milion de metri cubi presupune concesionarea unei suprafete de minimum 500.000 ha de padure, ceea ce ar reprezenta 15% din suprafata fondului forestier public al statului-.
-Avand in vedere eforturile Guvernului Romaniei de ameliorare a situatiei economice si financiare nesatisfacatoare din domeniul forestier, un grup de companii, format initial din DaimlerChrysler AG Berlin – Germania, Samling International LTD Singapore si Tiriac Holdings Ltd din Nicosia Cipru (denumite in continuare Grupul JV) se ofera sa coopereze in scopul dezvoltarii integrate a resurselor forestiere ale Romaniei si a ramurilor industriale din domeniu. Aceasta cooperare este formata pe baza unui parteneriat mixt intre firme private si publice-, se precizeaza in memorandumul trimis.
In etapa initiala, DaimlerChrysler va fi managerul-cheie al Grupului JV, cu rolul de a coordona atat activitatile referitoare la dezvoltarea afacerii, cat si finantarea generala a proiectului si managementului parteneriatului. Samling International va fi principala companie cu rol tehnic si comercial din Grupul JV care va actiona ca investitor si operator in cadrul parteneriatului. Tiriac Holdings este sponsorul si promotorul Grupului JV in Romania, care se va implica activ in functionarea parteneriatului mixt. Dupa elaborarea si convenirea tuturor detaliilor cu Guvernul Romaniei, rolul si responsabilitatile fiecarei companii in parte vor fi statuate de catre fiecare companie pe baza carora va functiona parteneriatul.
Memorandumul precizeaza ca rata taierilor anuale permise a fost mai mica decat pierderile biologice, cauza fiind taierile excesive in anii dinainte de 1990, astfel incat padurea a fost inclusa intr-o clasa de varsta mai mica.
Prin urmare, a fost necesara o reducere a taierilor anuale pentru a se aduce padurea la o clasa de varsta normala.
Practic, Grupul JV s-a oferit sa coopereze cu guvernul roman la dezvoltarea si punerea in practica a unui proiect investitional amplu si pe termen lung in domeniul forestier.
Obiectivul principal: utilizarea sustinuta a resurselor forestiere
Obiectivul general al proiectului propus este utilizarea sustinuta a resurselor forestiere intr-o zona anume din Romania, pe baza unui program atotcuprinzator si integrat de operare economica eficienta.
Intr-o prima etapa a proiectului, obiectivul este obtinerea, prelucrarea si operarea a minimum 0,5 milioane de metri cubi pe an de masa lemnoasa neta procesabila (echivalentul a aproximativ 1,0 milioane metri cubi de masa lemnoasa exprimata in volum brut anual), volum care va fi atins in maximum sapte ani de la demararea parteneriatului. Volumul propus a fi atins este in clipa de fata doar o cifra estimativa, fiind de la sine inteles ca volumul anual obtinut de la fiecare locatie in parte va fi stabilit pe masura ce proiectul ia amploare. Obiectivul pe termen lung este recoltarea a maximum doua milioane metri cubi pe an de lemn.
Concesionarea pe minimum 49 de ani
Premisa parteneriatului mixt este concesionarea padurii printr-o hotarare a Guvernului Romaniei, ratificata de parlament si acordata Grupului JV pentru o perioada minima de 49 de ani. Concesionarea trebuie sa se refere la o regiune forestiera convenita de guvern si de Grupul JV in primele etape ale negocierii. Zona de concesionare care va fi selectata de Grupul JV trebuie sa aiba un potential lemnos peste medie, precum si acces la infrastructura drumurilor existenta.
Concesionarea forestiera va fi insotita de plata catre guvern a unei taxe de defrisare care va fi negociata si varsata in rate anuale in functie de volumul exploatarii forestiere obtinut.
Zona propusa a fi luata in concesiune este amplasata in regiunea Muntilor Carpati si, prin urmare, trebuie avuta in vedere doar infrastructura rudimentara existenta. Pentru a crea accesibilitate la o zona forestiera cu un volum lemnos conform celui preconizat in prima etapa a proiectului (min. 0,5 milioane metri cubi de masa lemnoasa neta prelucrabila pe an), este necesara reabilitarea drumurilor, dar si construirea de altele noi. Construirea de drumuri va trebui demarata cu doi ani inainte de atingerea unui volum considerabil de masa lemnoasa.
Pe baza finantarii proprii, Grupul JV va organiza operatiile de exploatare forestiera si de transport de cherestea in zona concesionata.
In proiect se sublinia ca pentru prima perioada a proiectului, investitia minima in echipament de taiere sau exploatare, in masini si camioane, dar si in instalatii de prelucrare si fluxuri de fabricatie se ridica la valoarea de 60-70 milioane de euro. Unul din efectele directe cele mai importante va fi crearea in prima etapa a peste 2.000 locuri de munca.
-S-ar fi concesionat anual pentru exploatare cel putin 500.000 ha padure-
Specialistii din silvicultura nu au fost de acord cu propunerea lui Ion Tiriac si proiectul a picat, deoarece -suprafata fondului forestier public de interes national, administrat de Regia Nationala a Padurilor dupa aplicarea Legii nr. 1/2000 si OUG nr. 102/2001, se reduce la aproximativ 3,5 milioane ha, repartizata fragmentar pe toata suprafata tarii, in alternanta cu alte suprafete de padure detinute de diversi proprietari-. Mai mult, acestia au precizat foarte clar ca -exploatarea unui volum brut de circa un milion mc/an presupune concesionarea unei suprafete de minimum 500.000 ha padure, ceea ce ar reprezenta 15% din suprafata fondului forestier public al statului, ce ramane in administrarea Regiei Nationale a Padurilor-.
