Procesul -Flota-, in care sunt judecate 80 de persoane, inclusiv actualul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, ar putea fi suspendat pe perioada exercitarii de catre acesta a mandatului de sef al statului. Exceptia a fost ridicata, din oficiu, de catre instanta, care trebuie sa tina cont de prevederile Constitutiei, care stipuleaza ca presedintele Romaniei se bucura de imunitate, el neputand fi judecat decat pentru infractiuni contra statului. Prezent la sedinta de judecata, Basescu a declarat ca refuza sa se pronunte asupra solicitarii, intrucat nu vrea sa fie acuzat ca influenteaza magistratii. In acelasi timp, presedintele Romaniei a sustinut ca dosarul -Flota- este intocmit in baza unor falsuri si a insinuat ca acesta ar fi fost realizat la comanda politica de catre fosta putere. Cu toate acestea, la inceputul anului, Basescu si-a retras plangerea formulata impotriva procurorilor PNA care l-au cercetat in acest dosar.
Dezbaterile in dosarul -Flota- au inceput in jurul orei 9.00, dar magistratii au fost obligati sa amane cu o jumatate de ora sedinta, astfel incat sa se poata prezenta toti acuzatii sau avocatii acestora. La reluarea dezbaterilor, judecatorii au ridicat exceptia imunitatii de care se bucura -inculpatul- Traian Basescu, motiv pentru care au pus in dezbatere suspendarea judecarii dosarului. Basescu si-a facut aparitia la Curtea Suprema in jurul orei 11.00, reusind cu greu sa patrunda in sala arhiplina unde se desfasura procesul. In momentul cand a fost strigat, Basescu a declarat ca lasa la latitudinea judecatorilor luarea unei decizii, apreciind ca magistratii vor da o solutie -in spiritul legii si in apararea ei-. Cauza fiind indivizibila, incetarea procesului fata de Traian Basescu ar duce la incetarea procesului si fata de ceilalti inculpati. Imediat dupa ce a parasit sala de judecata, Basescu a fost asaltat de ziaristi. Raspunzand unor intrebari, el a declarat ca in dosar exista mai multe falsuri. -In acest dosar au fost facute falsuri chiar de catre procurori. Daca se va judeca, vom vedea ce se intelege prin <stat ticalosit>, care e in stare sa utilizeze si justitia impotriva oricarui om, si nu numai a mea ca politician. Puteti vedea ca in dosar exista mai multe lucruri care sunt realitati, unul dintre acestea fiind acela ca expertiza (n.r. – financiar-contabila) a fost facuta de o persoana care, prin calificarea sa, era electrician de bord, care nu avea nimic in comun cu exploatarea comerciala. Expertiza a scris-o dupa dictare-, a sustinut presedintele Traian Basescu.
Invinuitii de serviciu
Seful statului a mai spus ca nu a dat niciodata o declaratie la PNA si a sugerat ca -se stie ce este in spatele- chemarilor sale la Parchet, inainte de alegerile locale. Presedintele Basescu a aratat ca la dosar nu se afla nici un document referitor la perioada 1992-1996. Totodata, in cauza nu au fost chemate nici Consiliul de Administratie al Petromin, nici Consiliul Imputernicitilor Statului, desi in rechizitoriu – potrivit lui Traian Basescu – se sustine ca dosarul este indivizibil si ca faptele sunt indivizibile. Presedintele a mai spus ca prefera sa faca in instanta demonstratia corectitudinii sale si a celorlalte persoane invinuite in dosar. -Sunt zeci de oameni pe care-i cunosc si zeci de oameni care nu-i cunosc si care sunt invinuiti in acest dosar. De fapt, ei sunt invinuitii <de serviciu>, adica atunci cand nu sunt la putere intra la dosare, ba cu Minerva, ba cu Petromin. Sunt cativa dintre ei aici carora le-am si cerut scuze, ei fiind invinuitii de serviciu pentru perioadele mele de opozitie-, a mai spus Traian Basescu, care a adaugat ca va fi prezent la fiecare termen de judecata in dosarul -Flota-, aflat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Dosarul -Flota- a avut ca obiect stabilirea modului in care flota romaneasca a pierdut o serie de nave maritime – mineraliere de mare capacitate, prin infractiuni savarsite de cei care ar fi initiat si derulat fraudulos asocierea CNM Petromin SA Constanta cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, in perioada aprilie 1991-august 2000. Procurorii PNA au stabilit ca cei 80 de inculpati ar fi pagubit statul roman cu peste 11.000 miliarde de lei (echivalentul a 275 milioane de euro), prin instrainarea a 16 nave.
