Departe de a constitui un popor activ, romanii traiesc din pensii si alocatii pentru copii intr-o proportie de-a dreptul alarmanta. 51% dintre romani isi duc zilele dintr-o pensie de stat, iar trei din 10 romani traiesc din alocatiile copiilor sau din banii proveniti din concedii de maternitate. Mai putin de 4,5 milioane dintre romani sunt -productivi-. Dintre acestia, jumatate lucreaza -la stat-, in intreprinderi falimentare sau in administratie, sanatate si invatamant. Intr-o astfel de conjunctura – salarii mici, fiscalitate mare, pensii de mizerie si protectie sociala cvasiinexistenta -, celor 44% dintre romanii carora nu le ajung banii de la avans la lichidare le ramane varianta unui al doilea serviciu, seara sau noaptea.
Romanii traiesc mai mult din ce primesc
Incredibil, dupa aproximativ 13 ani de tranzitie, mai bine de jumatate dintre romani (51%) isi duc zilele dintr-o pensie de stat, fie ea de asigurari sociale, de urmas, de handicap sau de boala. Acestora li se adauga alti trei din 10 romani (31%) care traiesc cu preponderenta din alocatii pentru copii sau din banii proveniti din concedii de maternitate. Completati acest tablou cu patru din 10 romani care mai primesc salarii -de la stat- si comparati numarul lor cu cei care isi incheaga bugetul familial dintr-un salariu -de la particular- si veti obtine o priveliste sumbra a ceea ce inseamna economia romaneasca de astazi. In plus, doar doi romani dintr-o suta declara – conform ultimului Barometru de opinie publica – ca obtin venituri in urma unui contract de conventie civila, la egalitate cu cei care traiesc dintr-un venit stabil din investitii, economii sau chirii obtinute din valorificarea unor proprietati.
Cine plateste dari la stat?
Tragand linie, se poate spune ca mai bine de 10 milioane de romani supravietuiesc in principal din venituri redistribuite de stat, in special sub forma de pensii sau alte alocatii de stat. Bani pe care statul ii ia de la mai putin de 4,5 milioane de romani activi. Din acestia din urma, aproape jumatate lucreaza -la stat-. Adica in administratia publica (15-20%), la SIDEX, Industria Sarmei Campia Turzii, Roman Brasov sau Alro Slatina. Inutil sa mai spunem ca am citat nume de societati care au datorii imense la bugetul statului, la asigurarile sociale, merg in pierdere si sunt subventionate direct sau indirect de creditorul lor, acelasi buget de stat.
Dandu-i si pe acestia la o parte, vom constata ca cineva trebuie sa plateasca dari la stat pentru a intretine in stare de functionare administratia de stat, sistemul de invatamant si pe cel sanitar, Politia, armata si tot ce misca intr-un stat care n-a falimentat inca. Cine plateste totusi dari la stat?
Al doilea job, balonul de oxigen
Fara doar si poate, principala sursa de venituri este, potrivit statisticilor, Taxa pe Valoarea Adaugata, -birul- agatat de orice marfa sau serviciu care circula pe piata libera. Este o taxa indirecta, suportata in principal de consumatorul final, de obicei cetateanul. La capitolul impozite si taxe directe, veniturile statului se constituie, in ordinea importantei lor, din impozitul pe salarii (care, impreuna cu celelalte dari incluse, tinde sa egaleze salariul luat de angajat) si din impozitul pe profit, constant mai mic decat cel pe salarii.
Intr-o astfel de conjunctura – salarii mici, fiscalitate mare, pensii de mizerie si protectie sociala cvasiinexistenta -, daca cetateanul nu mai poate supravietui cu veniturile obtinute (44% dintre romani declara acest lucru), poate opta pentru o a doua slujba. Iar calea legala era cea a unui contract civil de prestari de servicii, in cazul in care omul nu prefera calea, mai riscanta, e drept, a -muncii la negru-.
Va fi Codul Penal instrument de reglementare pe piata muncii?
Dupa 13 ani de tranzitie in care s-a vorbit, intr-una, despre politici economice si sociale, menite sa reduca uriasul declaj dintre populatia activa si cea ocupata, 51% dintre romani au ajuns, potrivit statisticilor, sa-si duca zilele dintr-o pensie de stat, iar trei din 10 romani traiesc din alocatiile pentru copii sau din banii proveniti din concediile de maternitate. Daca la acest tablou sumbru mai adaugam si faptul ca mai mult de jumatate dintre cei 4,5 milioane de romani activi lucreaza in intreprinderi falimentare, pentru care tot statul plateste, vom avea o imagine clara a ceea ce intampla acum in economia romaneasca. Pe de alta parte, anul trecut, numai trei din 100 de romani s-au putut lauda ca au obtinut bani dintr-o afacere.
Si totusi, cine intretine Administratia de Stat, sistemul de invatamant si pe cel sanitar, Politia, Armata? Tot statisticile ne ofera raspunsul. Principala sursa de venituri ramane Taxa pe Valoarea Adaugata, -birul- agatat de orice marfa sau serviciu care circula pe piata libera, iar la capitolul impozite si taxe directe, veniturile statului se constituie, in ordinea importantei lor, din impozitul pe salarii si din impozitul pe profit, constant mai mic decat cel pe salarii. Intr-o astfel de conjunctura se poate trage o singura concluzie: statul incurajeaza nemunca.
Departe de a constitui un popor activ, romanii traiesc din pensii si alocatii pentru copii intr-o proportie de-a dreptul alarmanta. 51% dintre romani isi duc zilele dintr-o pensie de stat, iar trei din 10 romani traiesc din alocatiile copiilor sau din banii proveniti din concedii de maternitate. Mai putin de 4,5 milioane dintre romani sunt -productivi-. Dintre acestia, jumatate lucreaza -la stat-, in intreprinderi falimentare sau in administratie, sanatate si invatamant. Intr-o astfel de conjunctura – salarii mici, fiscalitate mare, pensii de mizerie si protectie sociala cvasiinexistenta -, celor 44% dintre romanii carora nu le ajung banii de la avans la lichidare le ramane varianta unui al doilea serviciu, seara sau noaptea.
Romanii traiesc mai mult din ce primesc
Incredibil, dupa aproximativ 13 ani de tranzitie, mai bine de jumatate dintre romani (51%) isi duc zilele dintr-o pensie de stat, fie ea de asigurari sociale, de urmas, de handicap sau de boala. Acestora li se adauga alti trei din 10 romani (31%) care traiesc cu preponderenta din alocatii pentru copii sau din banii proveniti din concedii de maternitate. Completati acest tablou cu patru din 10 romani care mai primesc salarii -de la stat- si comparati numarul lor cu cei care isi incheaga bugetul familial dintr-un salariu -de la particular- si veti obtine o priveliste sumbra a ceea ce inseamna economia romaneasca de astazi. In plus, doar doi romani dintr-o suta declara – conform ultimului Barometru de opinie publica – ca obtin venituri in urma unui contract de conventie civila, la egalitate cu cei care traiesc dintr-un venit stabil din investitii, economii sau chirii obtinute din valorificarea unor proprietati.
Cine plateste dari la stat?
Tragand linie, se poate spune ca mai bine de 10 milioane de romani supravietuiesc in principal din venituri redistribuite de stat, in special sub forma de pensii sau alte alocatii de stat. Bani pe care statul ii ia de la mai putin de 4,5 milioane de romani activi. Din acestia din urma, aproape jumatate lucreaza -la stat-. Adica in administratia publica (15-20%), la SIDEX, Industria Sarmei Campia Turzii, Roman Brasov sau Alro Slatina. Inutil sa mai spunem ca am citat nume de societati care au datorii imense la bugetul statului, la asigurarile sociale, merg in pierdere si sunt subventionate direct sau indirect de creditorul lor, acelasi buget de stat.
Dandu-i si pe acestia la o parte, vom constata ca cineva trebuie sa plateasca dari la stat pentru a intretine in stare de functionare administratia de stat, sistemul de invatamant si pe cel sanitar, Politia, armata si tot ce misca intr-un stat care n-a falimentat inca. Cine plateste totusi dari la stat?
Al doilea job, balonul de oxigen
Fara doar si poate, principala sursa de venituri este, potrivit statisticilor, Taxa pe Valoarea Adaugata, -birul- agatat de orice marfa sau serviciu care circula pe piata libera. Este o taxa indirecta, suportata in principal de consumatorul final, de obicei cetateanul. La capitolul impozite si taxe directe, veniturile statului se constituie, in ordinea importantei lor, din impozitul pe salarii (care, impreuna cu celelalte dari incluse, tinde sa egaleze salariul luat de angajat) si din impozitul pe profit, constant mai mic decat cel pe salarii.
Intr-o astfel de conjunctura – salarii mici, fiscalitate mare, pensii de mizerie si protectie sociala cvasiinexistenta -, daca cetateanul nu mai poate supravietui cu veniturile obtinute (44% dintre romani declara acest lucru), poate opta pentru o a doua slujba. Iar calea legala era cea a unui contract civil de prestari de servicii, in cazul in care omul nu prefera calea, mai riscanta, e drept, a -muncii la negru-.
Va fi Codul Penal instrument de reglementare pe piata muncii?
Desi romanii nu o recunosc, potrivit sondajului amintit mai sus, administratia spune ca numarul contractelor civile de servicii ar tinde sa-l egaleze pe cel al contractelor de munca. Ceea ce este o urmare fireasca. Responsabilii guvernamentali nu sunt, insa, de aceeasi parere: constientizand pericolul crahului ce pandeste sistemele de asigurari sociale si de sanatate, au luat o decizie stupida, care risca sa implineasca dezastrul: au decis desfiintarea contractelor civile, in speranta cresterii fluxului de incasari la sistemele de asigurari. Reactia pietei nu se va lasa asteptata multa vreme. Prinsi intr-o chinga si mai necrutatoare, patronii firmelor romanesti vor fi si mai descurajati si vor renunta la orice fel de contract. Pe de alta parte, puterea de cumparare a populatiei nu va permite introducerea de noi costuri de productie in produsele si serviciile oferite pe piata. In aceasta situatie, vom avea firme fara angajati si o piata a muncii fara oameni vizibili.
