Integrarea in Uniunea Europeana va presupune si modificarea structurala a anumitor ministere, cel mai -afecat- fiind Ministerul Administratiei si Internelor care va pierde trei posturi de secretar de stat. Astfel, strategia de reorganizare a MAI este prevazuta in Hotararea de Guvern 1.513/2004 si este in curs de aplicare, urmand sa se incheie in ultimul trimestru al anului 2006. Decizia de modificare a structurii de organizare are in vedere inclusiv rapoartele intocmite de expertii Uniunii Europene.
Conform planului de actiune aprobat de guvern, pana la sfarsitul anului vor fi restructurate Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI), Corpul de Control al Ministrului si alte structuri de acest gen din cadrul inspectoratelor generale si a comandamentelor de arma, ce vor constitui o noua unitate – Diviziunea Anticoruptie si Standarde Profesionale. O parte din atributiile fostei UM 0962 privind combaterea criminalitatii organizate vor fi transferate Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR). In acelasi timp, va fi infiintata Inspectia Generala a Ministrului. Acelasi act normativ mai prevede reducerea posturilor de secretar de stat, de la sapte, in prezent, la patru, pana la sfarsitul anului viitor. Astfel, vor disparea functiile de secretar de stat pentru reforma in administratia publica, pentru integrare europeana si relatia cu parlamentul si, respectiv, pentru logistica, si functia de ministru delegat pentru administratie publica, potrivit aceleiasi hotarari de guvern, in trimestrul trei al anului 2006. Vor ramane posturile de secretar de stat pentru relatia cu prefecturile, pentru comunitatile locale si cea de secretar de stat – sef al Departamentului Ordine si Siguranta Publica. Noua organigrama a MAI prevede si aparitia unui post de secretar de stat pentru integrare europeana si a unuia de subsecretar de stat – adjunct al sefului Departamentului Ordine si Siguranta Publica.
Agentia Antidrog trece la guvern
Pana la sfarsitul anului viitor, Agentia Nationala Antidrog va fi transferata din subordinea MAI in cea a Secretariatului General al Guvernului.
In aceeasi perioada, nou-infiintata Directie Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor va deveni o structura in cadrul Directiei Generale pentru Relatia cu Prefecturile. Totodata, Directia pentru serviciile publice deconcentrate se va transforma intr-un serviciu ce va fi parte tot in Directia Generala pentru Relatia cu Prefecturile. Mai mult, Inspectoratul General al Politiei Romane, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera si Comandamentul National al Jandarmeriei vor deveni directii generale, toate in subordinea Departamentului Ordine si Siguranta Publica al MAI. Unitatea de Politici Publice va fi unificata cu cea de Planificare Strategica, aparand Centrul de Studii Strategice si Previzionare. Actul normativ ce contine Strategia sectoriala a MAI privind reforma institutionala in perioada 2004-2006 include si o trecere in revista a problemelor cu care se confrunta institutia.
Cerintele Uniunii Europene
Potrivti hotararii, problemele au fost identificate pe baza a patru documente programatice si de raportare folosite de Comisia Europeana in relatia cu Romania – Foaia de parcurs pentru Romania, Parteneriatul de aderare a Romaniei, Programul National de Aderare a Romaniei si Raportul de tara pe 2002. Una dintre remarce este ca administratia ramane caracterizata prin birocratie excesiva, lipsa de transparenta si capacitate limitata de transpunere in practica a politicilor. In plus, din lipsa instrumentelor legale de autoritate si a resurselor, nu au fost indeplinite in totalitate atributiile ce revin Agentiei Nationale a Functionarilor Publici in privinta managementului functiei publice. Potrivit aceluiasi document, legat de functia publica s-au inregistrat progrese minore in privinta remunerarii, a structurii carierei si a dezvoltarii responsabilitatii publice. Sistemele de gestionare a resurselor umane sunt subdezvoltate, insa formarea profesionala este limitata, iar in randul functionarilor publici se constata o fluctuatie mare. Cel mai adesea, planurile de actiuni nu se bazeaza pe evaluari de impact, iar unele decizii sunt luate fara respectarea procedurilor interne normale, se arata in hotarare. Drept rezultat apar propuneri legislative insuficient elaborate, fara o consultare adecvata si fara o evaluare suficienta a fezabilitatii si impactului acestora, se arata in acelasi document.
Potrivit aceleiasi surse, ca regula generala, organizatiile neguvernamentale nu sunt atrase in dialogul asupra politicilor, iar o problema majora o constituie si capacitatile manageriale limitate de aplicare a responsabilitatilor descentralizate.
