– Dupa cele 11 victime facute in Corpul B al Universitatii -Al.I. Cuza- din Iasi, disparitia a trei colegi de la Fizica Plasmei in ultimii patru ani dau fiori de groaza profesorilor – Cauza deceselor este aceeasi pentru toti: cancerul – Membrii catedrei nu exclud ipoteza radiatiilor
Un ucigas nevazut bantuie de cativa ani in libertate prin Universitatea -Al.I. Cuza- din Iasi. Catedra de Fizica Plasmei, situata la parterul Corpului A al universitatii, a devenit un loc de care unii se feresc ca de un blestem. Moartea a trei dintre cadrele didactice care au lucrat acolo a dat fiori de teama colegilor. Speculatiile pe care le-au starnit aceste disparitii au alimentat permanent frica de a lucra intr-un mediu periculos, incercand insa sa se convinga unul pe altul ca moartea celor trei profesori nu a fost nimic mai mult decat o intamplare nefericita. Mai mult, oameni de stiinta fiind, cei care lucreaza in cele doua laboratoare de Fizica Plasmei exclud cu vehementa ipoteza unui blestem. Nici argumentul radiatiilor nu este plauzibil pentru ei. Cu toate acestea, pe parcursul a patru ani, lect. dr. Constantin Gavrilescu, lect. dr. Dumitru Ruscanu si conf. dr. Mariana Gheorghiu, dupa ce au lucrat ani de zile in acelasi fatidic spatiu, au murit neasteptat din acelasi motiv: cancer. Sa fie vorba de acelasi ucigas care a facut acum cativa ani 11 victime in Corpul B al universitatii?
Trei profesori de la Fizica Plasmei au murit de cancer
Primul coleg pe care l-au ingropat cadrele didactice de la Fizica Plasmei a fost lect. dr. Constantin Gavrilescu. Diagnosticul: cancer osos, la varsta de doar 42 de ani. Dupa aproximativ un an, acesta este urmat de lect. dr. Dumitru Ruscanu, care, la 50 de ani, a murit de cancer la rinichi. In urma cu mai putin de doua luni, conf. dr. Mariana Gheorghiu este inmormantata in plina desfasurare a Conferintei Nationale de Fizica. Acelasi diagnostic. Dintre toti, Mariana Gheorghiu se pare ca a avut parte de cea mai scurta suferinta.
In primavara, a descoperit ca are cancer pulmonar, de sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena a venit pentru ultima data la serviciu, iar in octombrie, colegii au aflat cumplita veste. In timp ce preotii ii cantau prohodul in Biserica -40 de Sfinti-, situata aproape de universitate, colegii isi faceau cruce si-si aminteau de cate ori aceasta sustinuse ca experimentele cu plasma sunt nocive.
O posibila cauza: radiatiile
Cu toate ca asaza in prim-plan argumentele rationale, prof. dr. Erzilia Lozneanu este singura din catedra care crede ca exista o legatura intre moartea colegilor sai si mortile in serie ale profesorilor de la Biologie. Firul care leaga cele doua facultati, cuprinse parca de un blestem, este un laborator de biologie care a existat pana acum 30 de ani in Corpul A, mutat apoi in Corpul B, acolo unde au murit 11 cadre didactice. -Am facut o legatura cu cei care au murit la Facultatea de Biologie. Poate ca in acel laborator s-a dezvoltat ceva care a provocat moartea-, spune prof. dr. Erzilia Lozneanu. -Daca au fost expusi la radiatii peste un anumit nivel, este posibil ca acestea sa fi fost cauza cancerului. Acest lucru este insa foarte greu de determinat, trebuie facute niste dozari radioactive-, ne-a declarat dr. Constantin Volovat, medic primar oncolog la Centrul de Oncologie Medicala. Ca este pura coincidenta sau efect al radiatiilor, moartea universitarilor care au lucrat in acea zona seamana cu opera unui ucigas in serie, care-si sterge cu abilitate urmele. (Mirela Corlatan)
Cele mai multe morti suspecte sunt in Corpul B
Ipoteza lucrului -necurat- s-a nascut la universitate in 1985, cand ucigasul nevazut si-a ales ca victima pe prof. dr. Corneliu Zoliyneak, seful disciplinei de Genetica de la Facultatea de Biologie, rapus de o tumoare cerebrala. In urma cu cativa ani, succesorul sau, prof. dr. Iordache Tudose, care a lucrat in acelasi cabinet de la parterul Corpului B, a murit din cauza unui cancer de colon. Din nou, conducerea Facultatii de Biologie s-a reunit pentru a decide cine va fi la carma disciplinei de Genetica. Suspiciunile pe care le-a generat moartea celor care au ocupat acelasi birou l-a determinat pe noul sef al disciplinei, prof. dr. Ion Bara, sa refuze cabinetul predecesorilor. Moartea fulgeratoare a profesorilor Corneliu Zolyneak si Iordache Tudose a fost precedata de a altor colegi de-ai lor. Prof. dr. Viorica Simionescu a fost anterior rapusa tot de un cancer cranian. La fel s-a sfarsit si prof. dr. Mihail Isac. Fostul sef al Catedrei de Fiziologie, prof. dr. Petre Jitaru, fost decan al Facultatii de Biologie, a murit de cancer limfatic. Un alt biolog, prof. dr. Napoleon Topala, de la Departamentul de Microbiologie, a murit si el din cauza unui cancer la plamani. Cancerul nu i-a rapus numai pe biologii din Corpul B. Prof. dr. Vasile Bacauanu, de la Facultatea de Geografie si Geologie, a murit si el de cancer. In urma cu doi ani, cercetatorul principal I dr. Mioara Cristescu, bolnava tot de cancer, nu a exclus ipoteza ca boala sa sa fie in legatura cu cele ale colegilor sai.
