La reuniunea de la Odessa privind problemele Deltei Dunarii, care va avea loc pe 27 februarie 2006, Ucraina va prezenta statelor participante, inclusiv Romaniei, proiectul de construire a unui dig de 215 km pe malul stang al bratului Chilia, intre localitatile Rieni si Vilcovo. Intentia autoritatilor ucrainene a fost facuta publica la reuniunea privind cooperarea transfrontaliera ce a avut loc in prima parte a acestei luni la Tulcea. Romulus Stiuca, directorul Institutului National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunarii, a confirmat, pentru -Curentul-, ca Ucraina a prezentat la reuniunea de la Tulcea -proiectul de aquis comunitar, vizat si de Uniunea Europeana, privind apararea impotriva inundatiilor a partii de sud a Ucrainei, limitrofa frontierei romane-. Specialistii din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor au precizat ca intentia autoritatilor ucrainene de a construi un dig in aceasta zona impreuna cu finalizarea lucrarilor de colmatare a Canalului Bistroe vor afecta foarte mult zona romaneasca a Deltei Dunarii. -Acest dig nu va afecta ecosistemul Deltei Dunarii, dar la inundatiile majore trebuie sa ne luam masuri compensatorii pentru a ne apara localitatile neaparate pana in prezent de cresterea apelor-, afirma Romulus Stiuca.
-La reuniunea care a avut loc la Tulcea am intrebat pe reprezentantii Ucrainei daca in corpul digului respectiv de aparare va intra aluviunea decolmatata din canalul de mare adancime Dunare – Marea Neagra, pe traseul brat Chilia – brat Bistroe. Raspunsul autoritatilor ucrainene a fost negativ, pe motiv ca volumul digului va fi mult mai mare, iar aluviunea de pe canale este mai mult nisipoasa-, a mai subliniat Romulus Stiuca.
Specialistii din cadrul Ministerul Mediului sustin ca prin construirea acestui dig relatiile dintre Romania si Ucraina se vor inflama din nou.
-Nu exista nicio posibilitate de a bloca construirea acestui dig, deoarece autoritatile ucrainene au informat pe cele romane despre existenta acestui proiect. De aceasta data, eu cred ca nu vor exista divergente daca eforturile celor de la Apele Romane si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se vor corela cu cele ale ucrainenilor-, subliniaza Romulus Stiuca.
Trebuie precizat ca la data 5 iunie 2000 s-a semnat acordul intre Ministerul Mediului si Amenajarii Teritoriului al Republicii Moldova, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului din Romania si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din Ucraina privind cooperarea in zona formata din ariile naturale protejate ale Deltei Dunarii si Prutului de Jos.
Prin acest acord s-a stabilit -zona Deltei Dunarii si zona Prutului de Jos ca arii naturale protejate-, ce cuprind -Rezervatia Stiintifica a Prutului de Jos a Republicii Moldova; Rezervatia Biosferei Delta Dunarii din Romania si Rezervatia Biosferei Dunarii din Ucraina-. Potrivit acordului, -aceasta zona naturala protejata poate fi modificata prin consensul partilor-, adica a celor trei state semnatare. Insa, acordul intrat in vigoare pe 8 august 2000 stipuleaza ca, -in ceea ce priveste zona naturala protejata astfel desemnata, partile se angajeaza, fiecare potrivit legilor sale interne-, sa duca la indeplinire o serie de obiective. Printre acestea se numara -mentinerea si ameliorarea peisajului natural si a caracterului sau specific-, -conservarea patrimoniului natural-, precum si -protejarea valorile ecologice si naturale-.
Specialistii din domeniul mediului considera ca intentia autoritatilor ucrainene de a construi acest dig contravine prevederilor acordului din 2000. Acesta stipuleaza ca -partile sunt de acord sa-si armonizeze metodele de gospodarire si sa coordoneze toate proiectele de dezvoltare sau de amenajare in cadrul unui program de actiune cuprinzator, conducand, in cele din urma, la dezvoltarea unui plan de management comun-.
Directorul Institutului National de Cercetare si Dezvoltare -Delta Dunarii-, Romulus Stiuca, afirma ca exista un plan de management in acest sens. Ramane de vazut ce pozitie vor adopta reprezentantii Romaniei, care vor participa la reuniunea de la Odessa, fata de intentia autoritatilor din Ucraina de a construi un dig cu lungimea de 215 km pe malul stang al bratului Chilia.
