Tranziția la o economie cu zero emisii nete va necesita investiții publice și private semnificative, însă UE nu acționează în mod suficient pentru a canaliza fondurile către activități durabile. Aceasta este concluzia unui raport special publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană, în care se face apel la acțiuni mai coerente din partea UE. Comisia Europeană s-a concentrat în mod corect pe îmbunătățirea transparenței pe piață, însă auditorii critică lipsa de măsuri însoțitoare care să abordeze costurile sociale și de mediu ale activităților economice nedurabile. Potrivit raportului, Comisia trebuie să aplice criterii coerente pentru a determina durabilitatea investițiilor de la bugetul UE și să canalizeze mai bine eforturile pentru a genera oportunități de investiții durabile.
„Acțiunile întreprinse de UE în legătură cu finanțarea durabilă nu vor fi complet eficace dacă nu sunt însoțite de măsuri suplimentare pentru a reflecta costurile sociale și de mediu ale activităților nedurabile”, a declarat doamna Eva Lindström, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de raport. „Activitățile economice nedurabile au în continuare o profitabilitate prea mare. Comisia a depus multe eforturi pentru ca acest caracter nedurabil să aibă parte de o mai mare transparență, însă problema fundamentală nu a fost încă rezolvată”.
Principalele probleme constau în faptul că piața nu ia suficient în considerare efectele negative sociale și de mediu ale activităților nedurabile și în lipsa generală de transparență în legătură cu ceea ce este durabil. Curtea observă că Planul de acțiune privind finanțarea durabilă din 2018 al Comisiei a răspuns acestor probleme doar parțial; numeroase măsuri din acesta au suferit întârzieri și au nevoie de acțiuni suplimentare pentru a deveni operaționale. Auditorii pun accentul pe nevoia de a pune în aplicare integral planul de acțiune și subliniază importanța finalizării sistemului comun de clasificare a activităților durabile („taxonomia UE”) pe baza unor criterii științifice. Curtea recomandă luarea unor măsuri suplimentare menite să asigure că prețul emisiilor de gaze cu efect de seră reflectă mai bine costurile de mediu ale acestora.
De asemenea, raportul evidențiază rolul important pe care îl are BEI în ceea ce privește finanțarea durabilă. Referitor la sprijinul financiar din partea UE gestionat de Banca Europeană de Investiții (BEI), auditorii au constatat că sprijinul furnizat prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) nu s-a concentrat pe regiunile în care este cea mai mare nevoie de investiții durabile, în special în Europa Centrală și de Est. În plus, doar o foarte mică parte din finanțarea disponibilă a fost cheltuită pe acțiuni de adaptare la schimbările climatice. Pentru a remedia această problemă, Curtea recomandă Comisiei să constituie, în cooperare cu statele membre, o rezervă de proiecte durabile.
În fine, auditorii au constatat că nici bugetul UE nu respectă în totalitate bunele practici în materie de finanțare durabilă și nu ia în considerare criterii coerente și bazate pe date științifice pentru a se evita aducerea de prejudicii semnificative mediului. S-a constatat că doar în cadrul programului InvestEU investițiile sunt evaluate în raport cu standarde sociale și de mediu comparabile cu cele utilizate de BEI. Aceasta înseamnă că există riscul să fie utilizate criterii diferite sau insuficient de stricte pentru a se determina durabilitatea socială și din punctul de vedere al mediului a unor activități identice, dar finanțate de programe diferite ale UE, inclusiv de fondul de redresare al UE. În plus, multe dintre criteriile folosite pentru urmărirea contribuției bugetului UE la obiectivele climatice nu sunt la fel de stricte și de fundamentate pe date științifice precum cele elaborate pentru taxonomia UE. Prin urmare, Curtea recomandă aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și a criteriilor taxonomiei UE în mod coerent la nivelul de ansamblu al bugetului UE.
Raportul de audit va contribui la punerea în aplicare a Strategiei din 2021 pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă, publicată de Comisie la începutul lunii iulie.
Informații de fond
Numeroase activități economice din UE continuă să aibă o intensitate ridicată a emisiilor de dioxid de carbon. Conform Comisiei, realizarea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55 % până în 2030 va necesita investiții anuale suplimentare de aproximativ 350 de miliarde de euro numai în sistemul energetic. Potrivit estimărilor experților, obținerea unui nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050 în UE va necesita cheltuieli de capital totale de aproximativ o mie de miliarde de euro pe an în perioada 2021‑2050. Din această sumă, sprijinul financiar din partea UE ar putea, în prezent, contribui cu peste 200 de miliarde de euro pe an, în perioada 2021‑2027. Aceasta arată cât de mare este deficitul de investiții și demonstrează faptul că doar fondurile publice nu vor fi suficiente pentru a atinge obiectivele menționate mai sus. În baza cadrului financiar multianual 2021‑2027, UE intenționează să sprijine investiții publice și private alocând cel puțin 30 % din bugetul UE pentru acțiuni climatice. În plus, statele membre vor trebui să aloce cel puțin 37 % din fondurile pe care le primesc în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență („fondul de redresare al UE”) pentru sprijinirea acțiunilor climatice. InvestEU, succesorul FEIS, este noul mecanism de sprijin pentru investiții al BEI, destinat mobilizării de investiții private în proiecte de importanță strategică pentru UE. În momentul de față, mecanismele de raportare pentru InvestEU nu includ publicarea rezultatelor climatice și de mediu reale ale proiectelor subiacente operațiunilor financiare și nu comunică valorile finanțărilor din InvestEU care fac obiectul unei urmăriri a cheltuielilor în conformitate cu criteriile din taxonomia UE.
Raportul special nr. 22/2021, intitulat „Finanțarea durabilă: este nevoie de acțiuni mai coerente din partea UE pentru a redirecționa finanțarea către investiții durabile”, este disponibil pe site-ul Curții (eca.europa.eu).
