– Aceasta poate fi suma pe care trebuie să o scoată guvernul de la bugetul de stat pentru a acoperi pierderea subvenţiilor comunitare pentru agricultură
– Comisia Europeană a decis că dacă până la 30 noiembrie problemele de la APIA nu vor fi rezolvate, va tăia un sfert din subvenţiile pentru plăţi directe la hectar
– Decizia a venit în urma raportului prezentat de comisarul pentru agricultură, Marianne Fischer-Boel
– Din datele prezentate reiese că sistemul informatic este ca şi inexistent iar planurile de cadastru nu sunt conforme cu realitatea
– În plus, cererile de subvenţie vor fi întârziate cu aproape două luni
– Oficialii europeni pomenesc chiar şi despre activarea clauzei de salvgardare
– Între timp, trei miniştri au intrat în vizorul DNA, ultimul pe listă fiind chiar ministrul agriculturii, Decebal Traian Remeş
– Iar europarlamentarele se apropie cu paşi repezi, aşa că oamenii din -capul- statului vor fi destul de ocupaţi
– Asta, pentru că un scaun cald e mai important decât problemele celor care i-au ales
– Şi cum guvernul Tăriceanu nu a încălcat tradiţiile, şansele ca obiecţiile ridicate de oficialul UE să fie rezolvate scad de la o zi la alta
Comisia Europeană a dat verdictul: pană la 30 noiembrie, guvernul trebuie să remedieze problemele din agricultură, altfel va suna clopoţelul clauzei de salvgardare şi circa 110 milioane de euro se vor duce către visteriile altor ţări. În acest caz, guvernul va trebui să scoată de la bugetul de stat aceşti bani, pentru a acoperi necesarul pentru plăţile directe la hectar. Însă, în timpul în care vor trebui remediate deficienţele de funcţionare din ograda Ministerului Agriculturii, se vor desfăşura alegerile pentru Parlamentul European. Totodată, omul cu drept de semnătură, Decebal Traian Remeş, a intrat în vizorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Pe 25 noiembrie, romanii vor trebui să-şi desemneze reprezentanţii în Parlamentul European. Lupta pentru un fotoliu călduţ în forul european ar putea pune în umbră problemele cu care se confruntă aproape jumătate din populaţia ţării, adică romanii care trăiesc la sate. Astfel că şansele ca guvernanţii să rezolve cerinţele Comisiei Europene cu privire la problemele de la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) sunt aproape nule. Dar ce are de rezolvat guvernul pentru a nu fi activată clauza de salvgardare şi a nu pierde cele o sută de milioane de euro? Trebuie să rezolve problemele legate de funcţionarea sistemului electronic (IACS), să realizeze planurile de cadastru şi să soluţioneze solicitările de subvenţie ale ţăranilor. Vă reamintim că Polonia a îndeplinit cerinţele UE în şase luni, în timp ce guvernanţii noştri se chinuie de aproape un an, fără succes, însă.
Un oficial european, citat de mass-media, a descris sistemul de plăţi din Romania drept o -imensă confuzie-, explicand că, din cele peste 1.300.000 de cereri de subvenţii europene, cu care se laudă premierul Tăriceanu şi directorul APIA, Dan Gherghelaş că reprezintă -număr record-, se pare că 400.000 au fost supradeclaraţii. Adică, pe aceeaşi parcelă de pămant s-au făcut mai multe cereri. Un alt exemplu al demnitarului citat se referă la faptul că pe o păşune comunală s-au făcut mai multe declaraţii ale unor ţărani care păşteau vacile pe această păşune. Vă reamintim că angajaţii APIA au procesat şi cereri pentru terenuri pe care s-au construit vile sau care nici măcar nu se află pe teritoriul Romaniei, ci al ţărilor vecine. Autorităţile romane au trebuit să schimbe de 11 ori softul pentru sistemul care monitorizează distribuirea acestor plăţi. Subsecretarul de stat Dacian Cioloş şi directorul APIA spun că problemele pot fi rezolvate în termenul stabilit de Comisie. Ori, din decembrie 2006, guvernanţii tot încearcă să soluţioneze aceste probleme.
Pisica moartă
Şi ca să nu se dezmintă de la politica tradiţională, cand ceva nu merge bine, aruncă pisica moartă în curtea predecesorilor sau dau vina pe alţii. Ţap ispăşitor a fost scos fostul ministru al agriculturii, Gheorghe Flutur, însă UE a scos steguleţele roşii în timpul în care acesta s-a aflat la conducerea MADR. În plus, Premierul Tăriceanu spune că întarzierile sunt cauzate de blocarea cumpărării sistemelor GPS prin contestare în justiţie a licitaţiei. Primul ministru este încrezător şi a dat asigurări că, pană la 9 noiembrie, se va finaliza procesul de verificare a celor 10% de parcele cu probleme, pentru a nu fi nevoie să se activeze clauza de salvgardare. Reprezentanţii oamenilor de afaceri spun însă că, în ciuda tuturor bubelor din legislaţie, contestarea nu putea duce la 7-9 de întarziere. Astfel, întarzierile au alte cauze. Poate aceleaşi care au stat la baza depunerii planului sectorial privind agricultură de abia în luna iunie, fapt care a făcut ca cele peste 8 miliarde de euro destinate acestui sector să nu poată fi accesate din acest an.
Ministere penale
Trebuie să menţionăm şi că DNA a cerut Comisiei speciale de la Cotroceni aprobarea de a-l cerceta penal pe ministrul de resort, Decebal Traian Remeş. Acesta este acuzat de pentru săvarşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Din probele administrate pană în prezent de procurori a rezultat că, în cursul lunii septembrie 2007, Ioan Mureşan ar fi înlesnit transmiterea promisiunii şi darea unor produse în valoare de 1.500 lei şi a sumei de 15.000 euro de la omul de afaceri Ghoerghe Ciorbă unui demnitar al statului, în persoana ministrului Remeş, pentru ca acesta să favorizeze firmele omului de afaceri la licitaţii publice organizate de instituţii publice aflate în subordinea demnitarului. În acelaşi scop, Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Ioan Mureşan, ar fi promis că va oferi şi un autoturism de lux, iar produsele în valoare de 1500 de lei sunt 100 de litri de pălincă. Cazul Remeş continuă lista miniştrilor care sunt sau au fost în cabinetele Tăriceanu, după ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, şi cel al Muncii, Paul Păcuraru, Zsolt Nagy sau Codruţ Sereş.
