Epopeea apatrizilor de origine romana care s-au stabilit in Germania pare sa nu aiba sfarsit. De mai bine de doi ani de cand autoritatile din cele doua tari au incheiat un acord, a carui legalitate este absolut discutabila, scandalurile pe aceasta tema se tin lant. Fie ca au refuzat sa iasa din zona neutra a Aeroportului Otopeni, fie ca au dat in judecata statul roman, apatrizii s-au aflat, in permanenta, in atentia opiniei publice. De cele mai multe ori au fost -invinsi- de autoritati, sunt insa si exceptii. Cel putin pentru cativa dintre ei lucrurile s-ar putea schimba. O fetita de 11 ani, care urma sa fie trimisa in tara, a reusit sa invinga, in instanta, autoritatile germane.
Mineriada din *90, semnul rau
Familia Stoica a decis sa plece din Romania in august 1990, la scurt timp dupa mineriada care i-a bagat in sperieti. Convinsi ca in Romania nu-i mai asteapta nimic bun, sotii Stoica si-au facut bagajele si au luat drumul Germaniei. Dupa ce s-au stabilit in landul Hassen, au depus, asemeni multor altora, cereri de renuntare la cetatenia romana. Motivul acestui demers consta in faptul ca legea germana interzice dubla cetatenie, motiv pentru care, pentru a deveni cetatean german, este obligatoriu sa renunti la cetatenia anterioara. Decretul prin care sotilor Stoica li s-a retras cetatenia romana a fost publicat in -Monitorul Oficial- in 1995, la scurt timp dupa ce li s-a nascut Antonia, primul lor copil.
Timp de sase ani, cei doi soti nu au avut nici o problema cu autoritatile germane, viata decurgand absolut normal. Mai mult decat atat, Ioan Stoica s-a implicat chiar si in viata politica, ajungand vicepresedintele organizatiei locale a Partidului Social-Democrat, aflat, in acest moment, la guvernare.
Recomandarea lui Otto Schilly, ignorata de autoritatile din Hassen
Problemele create de tiganii romani au facut ca la inceputul lui 2000 intre autoritatile romane si cele germane sa se semneze un protocol prin care partea romana era de acord sa-i prea pe apatrizii de origine romana care urmau sa fie expluzati din Germania. Desi la limita legalitatii, acordul a fost pus in aplicare de la mijlocul anului trecut. Afland din presa de acordul semnat, Ioan Stoica trimite o scrisoare colegului sau de partid, ministrul de interne german, Otto Schilly. Acesta le-a spus sa nu-si faca probleme, deoarece ei sunt sustinatorii legali ai Antoniei, care s-a nascut in Germania si potrivit legilor in vigoare nu poate fi expulzata, iar pe cale de consecinta nici ei nu pot fi expulzati. Scrisoarea respectiva a fost trimisa si autoritatilor locale din landul Hassen, dar acestea nu au fost de acord cu punctul de vedere al ministrului si au dispus expluzarea sotilor Stoica.
Justitia isi spune cuvantul
Timp de un an de zile, cei doi soti au asteptat, cu bagajele facute, sa fie ridicati de Politie si condusi spre aeroport. Stresul continuu a lasat urme mai ales asupra copilului, care a trebuit sa fie inclus intr-un program de consiliere psihiatrica.
Ziua fatidica pentru cei trei romani a fost 1 februarie 2002, data la care la usa apartamentului in care locuiau sotii Stoica s-au prezentat politistii. Imediat ce au primit documentele de expluzare, sotii Stoica au inaintat o plangere in Justitie impotriva acestei decizii. Plangerea respectiva a fost formulata in numele micutei Antonia si se bazeaza pe reglementarile legale care stipuleaza ca un minor apatrid nu poate fi expluzat din Germania. Dupa opt luni de zile de la data inaintarii plangerii, Justitia germana a decis ca Antonia Stoica nu poate fi expluzata, iar in consecinta, nici parintii ei.
Pana in acest moment, acesta este singurul caz in care intelegerea stabilita intre Romania si Germania a fost -fentata-, familia Stoica fiind singura care nu a putut fi expluzata.
Expluzari, scandaluri si procese
Lungul sir al expulzarilor -cu cantec- a apatrizilor de origine romana din Germania a fost deschis de Carol Romanov, primul care a refuzat sa intre in Romania, ramanand in zona neutra a Aeroportului Otopeni mai mult de o luna de zile. Dupa scandaluri, certuri si amenintari cu mai-marii Ministerului de Interne, Romanov a acceptat sa intre in tara. Imediat dupa aceea, pe Otopeni a venit Manuela Ursu, o alta -premiera-, ea sosind in tara cu copiii, cel mai mic avand doar cateva luni. Si ea a refuzat sa intre in tara, asa ca au urmat alte scandaluri si proteste din partea organizatiilor care lupta pentru respectarea drepturilor omului. Apoi, situatia a intrat intr-un asa zis normal: cum venea un apatrid cu el refuza intrarea in tara, ramanea in aeroport cateva saptamani, apoi pleca la casa lui. Pe langa protestele din Otopeni, cei mai multi apatrizi au formulat si plangeri la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, instanta urmand a se pronunta in aceste cazuri.
