Un grup de parlamentari vrea să acuze organizațiile de mediu de creșterea prețului energiei

Agent Green, Asociația Bankwatch România și Fundația Eco-Civica au fost somate în după-amiaza zilei de vineri 26 noiembrie, sub amenințarea unei posibile urmăriri penale pentru „împiedicarea aflării adevărului”, să se prezinte pe 2 decembrie în fața Comisiei parlamentare de anchetă pentru stabilirea cauzelor creșterii substanțiale a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice. ONG-urile califică atitudinea Parlamentului drept o deviere gravă de la principiile democratice și alertează Curtea Europeană de Justiție.

”Acțiunea Parlamentului este una profund antieuropeană și ilustrează incompetența și disperarea celor care au ignorat legislația de mediu. În loc să fie ei investigați de DNA, au recurs la acest instrument extraordinar pe care Parlamentul îl are, comisia de anchetă. Cred că acest mod de acțiune de tip Putin se va întoarce ca un bumerang împotriva lor. Ca prim pas, eu voi sesiza direct Curtea Europeană de Justiție pentru această acțiune mârșavă”, a declarant Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Organizațiile sunt cunoscute pentru eforturile de a proteja natura – inclusiv în justiție – de proiecte cu impact negativ major de mediu, care adesea ajung în etapa de construire cu largul concurs al autorităților statului, tocmai cele care ar trebui să vegheze la respectarea întocmai a legilor naționale și europene și să asigure tuturor cetățenilor dreptul constituțional la un mediu curat.
Cele mai sonore astfel de proiecte, a căror nerealizare grupul de parlamentari din comisia de anchetă lasă să se înțeleagă că ar fi motivul creșterii prețurilor electricității și gazelor, se referă la extinderea mai multor cariere de lignit din Gorj, construirea hidrocentralelor din Parcul Național Defileul Jiului, toate fără o evaluare a impactului de mediu și cu grave încălcări ale prevederilor de autorizare, împotriva acestora existând decizii definitive ale instanțelor din România. La acestea se adaugă și defrișări ilegale din 14 arii protejate din sud-vestul țării, realizate pentru un proiect de linii de înaltă tensiune al Transelectrica, dar și opoziția ONG-urilor față de energia nucleară și față de intențiile Guvernului României de a deturna fondurile PNRR pentru gaze fosile în detrimentulenergiei regenerabile.
Deși în textul transmis ONG-urilor nu sunt menționate proiecte specifice, nu poate trece neobservată ironia că unul din membrii comisiei de anchetă este tocmai un fost președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, ulterior ministru al energiei – Toma-Florin Petcu – în mandatele căruia o parte dintre aceste proiecte au primit undă verde, ca apoi să fie stopate de instanțe de judecată.
„Proiectul hidrocentralei de pe Jiu a fost oprit în ultimul moment prin decizia definitivă a Curții de Apel București în dosarul 10058/2017, prin care au fost anulate autorizațiile de construire emise de Consiliul Județean Hunedoara și de Consiliul Județean Gorj. Decizia definitivă a instanței a fost contestată în justiție de promotorii proiectului prin două căi extraordinare de atac, iar ulterior s-a încercat felierea proiectului, astfel încât componente esențiale ale lui să fie autorizate. Instanțele de judecată au dat de fiecare dată dreptate ONG-urilor. In 2016 fostul președinte ANPM a refuzat să constate nelegaliatea proiectului și a respins cererile ONG-urilor. Astăzi este anchetator al societății civile care și-a permis să oprească un proiect ilegal. Numai regimul comunist îndrăznea să modifice legea după propriul interes, lucru care, pas cu pas, se întâmplă din nou în România”, a declarat Ioana Ciută, președinta Bankwatch România.
„Hidroelectrica, sfidând legislația națională, dreptul european, convențiile internaționale semnate de România (Convenția de la Ramsar, Convenția Carpatică, Convenția de la Berna, Convenţia privind Diversitatea Biologică, etc.), dar și modul în care s-au modificat factorii de mediu, încearcă realizarea unor proiecte dezvoltate înainte de 1989. Ele sunt gândite și la debitele din anii ‘70, mult mai mari decât cele actuale de după decenii de despăduriri, și sunt gândite cu debite de servitute zero, ceea ce acum este absolut ilegal. Chiar și Apele Române recunosc diminuarea severă a debitelor râurilor în bazinul Jiului, în ultimii ani”, declară Dan Trifu, vicepreședintele Eco-Civica.
ONG-urile vizate consideră că principala miză a comisiei parlamentare este să distragă atenția de la cauzele reale ale scumpirilor din domeniul energetic, cu care de altfel se confruntă întreaga Europa, și să găsească un țap ispășitor în ONG-urile de mediu.
„Atragem atenția că noi nu suntem ONG-urile conectate la banul public, ca cele pe care mafiile de mediu au reușit să le aducă deja la ordin, reprezentăm societatea civilă reală și nu putem fi intimidați. Politicienii trebuie să asculte de noi, și nu invers.” este de părere Gabriel Păun.
”Faptul că niște parlamentari români militeză vehement pentru încălcarea legislației comunitare, pentru nerespectarea hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, reprezintă un precedent extrem de periculos și sugerează apariția unui curent transpartinic iliberal anti-european în România, de tip polonez/maghiar”, concluzionează Ioana Ciută.