Prin definiție, recursul în interesul legii este dat de Înalta Curte pentru a lămuri prevederile legale neclare ce duc la interpretări diferite ale judecătorilor. Doar șeful Poliției Locale Sector 2 are altă opinie, în calitatea sa de președinte al FNPLR. Federaţia Naţională a Poliţiştilor Locali din România s-a constituit la sfârşitul anului 2007 ca organizaţie independentă neguvernamentală, având sediul la Braşov iar preşedinţia acesteia fiind deţinută de Dobrilă Aurel, directorul general al Poliţiei Locale Sector 2 Bucureşti, având ca membrii (n.r. greșeala e prezentă pe site-ul ONG-ului) 25 Asociaţii Profesionale ale Poliţiştilor Locali. Rămas de pe vremea marelui general român și conducător de oști Nicolae Onțanu, Dobrilă anunță populația că recursul în interesul legii al ÎCCJ a creat confuzie astfel că el explică acum ce trebuie să facă polițiștii locali:
„Ca urmare a confuziei create de Decizia nr. 11/2017, prin care ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și a stabilit următoarele:
‘În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 39, art. 102 alin. (1) pct. 14 și art. 105 pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la dispozițiile art. 7 lit. h) din Legea poliției locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, doar agentul constatator din cadrul poliției rutiere are competența de a solicita proprietarului sau deținătorului mandatat al unui vehicul comunicarea identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum și de a aplica sancțiunile contravenționale prevăzute de lege, în cazul necomunicării relațiilor solicitate.’
FEDERAȚIA NAȚIONALĂ A POLIȚIȘTILOR LOCALI DIN ROMÂNIA face următoarele precizări:
În conformitate cu dispozițiile art. 7 din Legea nr.155/2010 legea poliției locale : ‘În domeniul circulației pe drumurile publice, poliția locală are următoarele atribuții:
h) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar.’
Dovadă stau sutele de sentințe civile pronunțate de instanțele judecătorești competente, care din anul 2010 și până în prezent au statuat că agenții poliției locale au calitatea prevăzută de lege de a constata și de a sancționa fapte contravenționale, pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis.
Pentru a nu mai exista dubii cu privire la aceste competențe ale polițiștilor locali din cadrul Serviciului Circulație Rutieră, învederăm faptul că în conformitate cu dispozițiile art. II a HOTĂRÂRII nr. 965 din 15 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, ‘Procedura privind ridicarea vehiculului, prevăzută de Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și de polițistul local în situațiile prevăzute la art. 7 lit. h) și k) din Legea poliției locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.’
Pe cale de consecință, în continuare, în exercitarea atribuțiilor pe linie de circulație, se va acționa exclusiv în concordanță cu normele juridice prevăzute de dispozițiile art.7, lit. h, din Legea poliției locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin metodele legale permise de acest act normativ.
Reprezentanții Poliției Locale, în cazurile expres prevăzute de lege, au competența de a constata contravenții și a aplica sancțiuni legate de circulația pe drumurile publice.
Astfel cum instanța supremă a statuat, polițistul local nu are dreptul, competența cerută de lege de a solicita proprietarului sau deținătorului mandatat al unui vehicul comunicarea identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice.
Însă, în conformitate cu dispozițiile art.18 din O.G nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor: ‘ Contravenientul este obligat să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza cărora se fac mențiunile prevăzute la art. 16 alin. (3). În caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofițeri și subofițeri de poliție, jandarmi sau gardieni publici.’
Conform art. 2 din Legea nr. 61/1991 (*republicată*) pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice:
Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
’31) refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu.”
