Home Actualitate Uniunea judecătorilor: statul de drept în România nu funcționează la parametrii democratici

Uniunea judecătorilor: statul de drept în România nu funcționează la parametrii democratici

DISTRIBUIŢI

Uniunea Națională a Judecătorilor din România i-a cerut președintelui Klaus Iohannis pe data de 4 august să clarifice public în baza cărei legi Serviciul Roman de Informații face verificări prealabile numirilor politice sau candidaților pentru funcțiile de conducere în sistemul judiciar, atât de la parchete, cât și de la instanțe, inclusiv în cazul candidaților pentru Înalta Curte de Casație și Justiție.

Clarificările sunt solicitate după ce, pe data de 29 iulie, Președintele Iohannis a transmis un punct de vedere mai multor site-uri în care a afirmat, ‘fără echivoc și categoric, ca ‘statul de drept este funcțional’ în România, iar declarațiile celor care pun sub semnul întrebării acest lucru ‘sunt lipsite de credibilitate’, deoarece sunt făcute de ‘persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată’ ‘.

‘Exact genul acesta de răspuns, care discreditează orice critici, în loc să răspundă obiectiv și motivat la acestea, arată ca statul de drept în România nu e funcțional la parametrii democratici’, au spus judecătorii.

Aceștia au explicat că ‘statul de drept este statul în care nu doar cetățenii, ci și instituțiile statului se supun legii. Mai mult, într-un stat de drept funcțional, cei care conduc instituțiile sunt obligați să dea socoteală în fața oricărui cetățean cu privire la activitatea lor, să răspundă oricăror critici formulate și să verifice orice posibile abateri de la lege.’

‘Acesta e motivul pentru care Constituția, pe de o parte, garantează dreptul la libera exprimare și la petiționare al cetățenilor, iar, pe de alta, obliga instituțiile să răspundă petițiilor și reclamațiilor venite de la cetățeni’, au arătat judecătorii.

Rolul constituțional al președintelui este de a veghea ‘la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice’.

Aceasta ‘nu e o activitate pasivă de a sta și doar privi, așteptând ‘rezultate pozitive’, în timp ce respingeți apriori orice critici aduse autorităților publice’, se arată în scrisoare.

‘Spunând că sunteți încrezător în ceea ce fac instituțiile, fără să fi făcut o verificare prealabilă a reclamațiilor primite, oferiți încă o dovadă că statul de drept nu funcționează în România în parametrii necesari’, au spus judecătorii.

Statul de drept se fundamentează pe echilibrul și controlul reciproc între puterile statului — ‘checks and balance’ — ceea ce presupune că o instituție o controlează pe alta, astfel încât orice abuz de putere să fie din timp identificat și corectat.

‘În timp ce dumneavoastră priviți neimplicat și așteptați, instituții ale statului își desfășoară activitatea — conform celor spuse de dumneavoastră — fără a fie supuse vreunui control, pe motiv ca cei care reclama nereguli nu ar fi credibili’, susțin judecătorii.

‘Lipsa de dezbatere și analiză critică a activității instituțiilor este cea care le vulnerabilizează. Modul în care o instituție se raportează la critici, modul în care se auto-verifica și își cenzurează propriile acțiuni, dau măsură funcționalității sale din perspectiva respectării statului de drept’, au mai spus aceștia.

‘Fără dezbateri, fără critică, nici o administrație și nici o țară nu poate avea succes și nici o republică nu poate supraviețui’ a spus președintele american JF Kennedy.

‘Aceste cuvinte au rămas în memoria colectivă ca fiind definirea condiției libertății, a democrației, a statului de drept’, s-a spus în scrisoare.

Judecătorii susțin că ‘statul de drept este funcțional doar atunci când liderii instituțiilor înțeleg importanța criticilor, a semnalării derapajelor și răspund direct acestor critici, arătând că au luat notă de ele și încearcă să le rezolve ori explicând de ce problemele ridicate nu sunt reale’.

‘Faptul că dumneavoastră decretați ca statul de drept e funcțional nu este un răspuns care aduce lumina în cazul afirmațiilor deosebit de grave făcute în spațiul public despre implicarea SRI-ului în justiție’, au spus judecătorii.

Magistrații afirmă că ‘atunci când cetățeni ai acestei țări se plâng de abuzuri ale unor instituții ale statului, acestea trebuie investigate cu toată seriozitatea de cei abilități, deoarece numai în felul acesta statul, numit ‘de drept’, poate arăta că e funcțional în a garanta respectarea drepturilor propriilor cetățeni’.

Faptul că persoanele ce ridică probleme legate de buna funcționare a statului sunt cercetate penal este irelevant, ancheta penală neanulând drepturile constituționale ale celor vizați de aceasta, se arată în scrisoare.

‘Dacă am urma logica dumneavoastră, nici denunțurile celor deja condamnați, unii aflați deja în detenție, nu ar trebui anchetate ori luate în serios de DNA, deoarece persoanele care le-au făcut sunt deja condamnate, ca atare denunțurile ar fi lipsite de credibilitate’, afirma judecătorii.

Persoanele a căror cuvânt ‘îl discreditați pe motiv că sunt ‘puse sub învinuire sau trimise în judecată’ se bucura încă de prezumția de nevinovăție, un drept garantat constituțional și care e fundamental într-o democrație construită, prin definiție, pe garantarea drepturilor și libertăților individuale’, mai susțin magistrații.

‘Faptul că din poziția de Președinte al României desconsiderați drepturi fundamentale ale cetățenilor și anulați dreptul lor de a reclama disfuncționalități ale statului este un semnal deosebit de negativ pe care statul român și dumneavoastră îl transmiteți propriilor cetățeni și partenerilor României’, au mai spus judecătorii.

În lumina celor declarate public în perioada actuală de mai mulți actuali sau foști oficiali ai statului, judecătorii au reiterat la final solicitarea Președintelui Klaus Iohannis să clarifice public în baza cărui temei legal SRI face verificări prealabile numirilor politice sau candidaților pentru funcțiile de conducere în sistemul judiciar, inclusiv în cazul candidaților pentru Înalta Curte de Casație și Justiție.

‘Un stat în care serviciile secrete sunt implicate în numirile în funcții publice și în justiție nu poate fi considerat stat de drept, cu atât mai mult stat de drept funcțional’, și-au concluzionat scrisoarea judecătorii.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.