Mediul academic trece din nou, prin momente de cumpănă în această perioadă. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), la nivel naţional avem aproximativ 23.000 de doctoranzi, fapt pentru care, ne exprimăm îngrijorarea faţă de interesul acestora de a respecta regulile de citare şi referinţele, întrucât, aceştia ar putea fi descurajaţi de către aleşii statului în procesul lor de cercetare, fiind încurajaţi, conform evenimentelor recente, să urmeze exemple similare cu cele care, nu de puţine ori, apar în spaţiul public ca fraudatori ai tezelor academice. La nivel naţional, un procent de doar 6,7% din totalul studenţilor din România sunt cetăţeni străini, astfel încât, prestigiul şi performanţa unităţilor de învăţământ superior este grav afectată de către decidenți, în jurul cărora sunt vehiculate informaţii ce privesc fraudarea lucrărilor academice nerespectând normele etice.
Conform unei statistici oferite de Asociaţia GRAUR Cluj-Napoca, pentru perioada de monitorizare 2012-2018, nu mai puţin de 3 Prim-miniştri ai României, 13 Miniştri şi înalţi demnitari, 5 academicieni, 6 Generali, 25 de Rectori şi multe alte personalităţi din mediul academic sau cărora le-au fost acordate distincţii importante de exemplu: Ordinul Steaua României, Doctori Honoris Causa (h.c.) şi multiplu Honoris Causa (m.h.c.), la care se mai adaugă, bineînţeles, evenimente recente aflate încă în anchetare.
Vrem de asemenea să reamintim rolul şi scopul Registrului Educaţional Integrat, platformă care, conform Legii Educaţiei Naţionale, este destinată publicării tezelor de doctorat. În 6 ani de când aceasta a fost inaugurată, aceasta nu şi-a îndeplinit scopul, având până la momentul actual aproximativ 11.000 de lucrări, iar dacă aproximăm raportat la numărul de doctoranzi pe care România îl are la momentul actual, în ultimii 6 ani, România avut aproximativ 138.000 de studenţi înscrişi în Şcolile Doctorale.
Facem un apel la toate persoanele care ocupă funcţii publice, cât şi la întreg spaţiul academic să aibă în vedere datoria morală pe care o au atât faţă de cei 560.000 de studenţi înscrişi în sistemul de învăţământ superior, cât şi faţă de tot sistemul Universitar din România.
În aceste momente, Uniunea Studenților din România sprijină inițiativele venite din partea jurnaliștilor de investigație și a reprezentaților mediului academic în periplul lor de deconspirare a celor ce duc în derizoriu titlul de doctor, acţiuni ce considerăm benefice pentru creşterea calităţii învăţământului din România, pentru ca Universităţile naţionale să ocupe locuri importante în cadrul clasamentelor internaţionale ale unităţilor de învăţământ superior.
Titlul de doctor ar trebui să încununeze ani de realizări academice și eforturi considerabile în aria cercetării. În schimb, în ultimii ani am putut observa cum această distincție academică a căzut în derizoriu, devenind doar o altă modalitate de a obține beneficii salariale în administrația publică.Imaginea unor așa ziși doctori, ajunși în varful administrației publice, care sunt acuzați de plagiat sau pur și simplu refuză publicarea lucrărilor este un detriment pentru credibilitatea instituțiilor naționale de învățământ superior pe plan internațional. Și de asemenea reprezintă o palmă peste față pentru toți studenții, care în ciuda condițiilor dificile generate de pandemie, depun eforturi reale pentru a se conforma standardelor de etică și performanță academică. – Alex Alexandrescu, Primvicepreședinte al Uniunii Studenților din România
BIROUL DE PRESĂ AL UNIUNII STUDENŢILOR DIN ROMÂNIA
Uniunea Studenților din România (USR) este cea mai mare federaţie studenţească din ţară, reunind un număr de 97 organizaţii din 13 centre universitare. Scopul statutar al federaţiei este acela de a reprezenta, promova și apăra drepturile studenţilor, în raport cu actorii relevanţi la nivel naţional, în special Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului și Sportului, Parlamentul, Guvernul, Președinţia României, precum și Municipalităţi și Universităţi.
