Diplomată, judecătoarea Dana Gârbovan, președinta Uniunii Judecătorilor a trimis un comunicat despre nominalizarea Cristinei Guseth la Ministerul Justiției.
„Uniunea Națională a Judecătorilor din România se arată surprinsă față de propunerea de numire ca ministru al justiției a doamnei Cristina Guseth care nu are niciun fel de studii în domeniul dreptului și nici experiență în sistemul judiciar.
Este pentru prima dată în istoria — cel puțin postdecembristă — când este propus ca ministru al justiției o persoană care nu are studii juridice.
Apreciem activitatea doamnei Cristina Guseth în susținerea publică a luptei împotriva corupției, dar Ministerul justiției este o instituție cu un rol fundamental în statul de drept, iar atribuțiile ministrului justiției depășesc cu mult problematica legată de anticorupție și comunicare.
Lista cu o parte din atribuțiile ministerului justiției se găsesc la adresa următoare:
http://www.just.ro/MinisterulJusti%C8%9Biei/Organizare/Atribu%C5%A3iileprincipalealeMJ/tabid/787/Default.aspx
Atribuțiile Ministrului Justiției nu se limitează la coordonarea activității parchetelor și numirea procurorilor generali, ci vizează în special elaborarea strategiei programului de guvernare în domeniul justiției. Tot ministrul justiției elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul de activitate al Ministerului Justiției.
Ministrul justiției analizează și avizează din punct de vedere al legalității actele normative elaborate de celelalte ministere. Tot ministrul justiției urmărește respectarea obligațiilor asumate de România prin convențiile internaționale și a înțelegerilor bilaterale interesând domeniul justiției, la care România este parte.
De asemenea, ministrul justiției asigură relația cu structura juridică a NATO, participând la negocierea documentelor cu caracter normativ ce se elaborează sub egida Alianței Nord-Atlantice; tot el asigură pregătirea exercitării competenței de reprezentare a statului român în fața Curții Europene de Justiție de la Luxemburg.
Considerăm că îndeplinirea funcțiilor ministrului justiției prin exercitarea tuturor atribuțiilor prevăzute de lege în sarcina sa, din care am enumerat doar o mică parte, presupune că esențial pentru persoana ministrului pregătirea juridică specifică la cel mai înalt nivel.
Pe lângă cunoașterea rolului instanțelor judecătorești și al parchetelor într-un stat democratic, este necesar că ministrul de justiție să cunoască îndeaproape și să aibă o experiență proprie în aplicarea dispozițiilor legale și a tot ceea ce presupune administrarea justiției.
Sistemul de justiție din România se confruntă cu probleme complexe ce depășesc cu mult chestiunile privind procurorii anticorupție sau procedurile de comunicare, precum lipsa infrastructurii logistice și administrative necesare implementării dispozițiilor noilor coduri și aplicării acestora, influențe și presiuni exercitate din exterior și nu numai privind actul de justiție, profunde inechități salariale în condiții egale de muncă, discrepante semnificative între volumul de activitate de la o instanță la alta de același grad, pentru a enumera doar câteva.
Apreciem, de aceea, ca fiind surprinzătoare și de neînțeles desemnarea într-un guvern, ce se dorește a fi de tehnocrați, a unei persoane fără studii juridice în fruntea ministerului justiției.
În condițiile actuale UNJR pregătește o listă de întrebări comisiilor parlamentare care vor audia noul ministru al justiției.
Facem pe această cale un apel mass mediei din România să transmită pe toate canalele audierea noului ministru al justiției. Chiar dacă numirea în această poziție este una politică, aceasta afectează prin deciziile sale administrarea actului de justiție din România și, prin aceasta, drepturile și libertățile fundamentale ale fiecărui cetățean, viziunea ministrului justiției asupra misiunii sale fiind așadar un evident interes public.”
