Descendentii unui fost baron maghiar dintr-o comuna clujeana solicita restituirea in natura a unor bunuri de o valoare impresionanta care au apartinut familiei. In fruntea listei de revendicari se afla cateva zeci de hectare de pamant, fostul conac boieresc, dispensarul, scoala, o biserica, ba pana si un parau. Cam cat pentru un sat intreg.
Cererea urmasilor nobilului e facuta in baza Legii 10, aparuta in februarie, care constituie o tentativa de restituire in natura a imobilelor nationalizate. Aplicarea ei insa este dificila, din cauza diferitelor interpretari. De altfel, promulgarea acestei legi a starnit un val de actiuni in justitie, a caror solutionare ar putea dura ani de-a randul.
La mai bine de 50 de ani de la promulgarea celebrului Decret 92/1950, al -Marii nationalizari-, urmasii baronului Kemeny au demarat un proces greoi, care se deosebeste de alte sute de acelasi tip prin numarul impresionant si valoarea bunurilor revendicate.
Batuti de rusi
Ultimii baroni din familia Kemeny, Geza si Bela, au locuit in comuna Camarasu pana in toamna lui 1944. -Cand au intrat rusii in sat, s-au dus la conac si au scos afara in curte tot ce era in incaperi – mobila, carti, haine, tablouri – si le-au dat foc. Geza a incercat sa-i opreasca, dar l-au luat la bataie. L-au batut cu pumnii si picioarele, pana nu a mai fost in stare sa se miste-, isi amintesc batranii satului.
Cand furia soldatilor s-a mai potolit, rudele au reusit sa i-a trupul inert al lui Geza si sa-l duca la spitalul din Campia Turzii. Din cate s-a auzit ulterior, baronul nu si-a mai revenit. Recunoscut pentru talentul sau de violonist, baronul, prieten al compozitorului Bartok Bela, a murit dupa ce a zacut cateva luni pe patul de spital.
Fratele sau nu s-a mai intors niciodata in sat, refugiindu-se undeva in apropiere de Targu Mures. A murit pe la sfarsitul anilor *50.
Decenii de tacere
Lasata de izbeliste, vasta mosie a familiei Kemeny a intrat in intregime pe mana statului. Fostul conac a fost transformat in sediu IAS, fosta casa parohiala a devenit dispensar, in vreme ce in casa unor rude prin alianta ale baronului s-a deschis o scoala. Alte cateva case de piatra au fost rase de pe fata pamantului. Timp de mai bine de patru decenii, in sat nu s-a mai stiut mare lucru despre soarta urmasilor lui Kemeny. S-a auzit doar ca unii s-ar fi refugiat in strainatate, pe cand altii s-ar fi stabilit la Targu Mures.
Acum trei ani, fiica lui Geza, Maria, a depus la primaria din localitate o cerere prin care solicita sa i se restituie o suprafata de 50 de hectare de pamant. Cum nu a fost insotita de actele doveditoare, cererea a ramas, deocamdata, fara raspuns.
Sfarsitul lui octombrie 2001 avea sa aduca insa o mare surpriza.
Surpriza din SUA
Atunci, pe adresa autoritatilor locale din Camarasu a sosit o notificare prin care cetateanul american Sandor Istvan, o ruda indepartata a baronului, a cerut restituirea in natura a tuturor bunurilor familiei Kemeny. Mai mult, Sandor a deschis o actiune similara si in instanta, la Tribunalul Cluj.
-Am inregistrat cererea, dar, in faza in care ne aflam acum, nu putem face nimic. Ea nu a fost insotita de nici un fel de acte doveditoare. In plus, nici legaturile de rudenie cu familia Kemeny nu sunt foarte clare. Din cate se stie, toate hartiile familiei au fost arse la sfarsitul razboiului si este aproape imposibil sa reconstituim titlurile de proprietate-, spune Dorin Marina, viceprimarul comunei Camarasu.
Desi spectaculoase, revendicarile lui Sandor nu au stranit valva in sat. Dimpotriva, oamenii sunt convinsi ca nu se va schimba nimic si ca vremea baronilor a apus. Cu sau fara acte.
Istorie de familie
Radaciniile familiei Kemeny se regasesc undeva in jurul anului 1300, printre descendentii acesteia numarandu-se si Ioan Kemeny (1607-1662), fost principe al Transilvaniei intre 1661 si 1662.
In Camarasu, baronii s-au instalat in jurul anului 1600, acesta fiind doar unul dintre cele peste 30 de domenii pe care familia le-a detinut in intreg Ardealul.
In momentul nationalizarii, averea celor doi baroni Kemeny era compusa din peste 200 de hectare de pamant si padure, doua conace, mai multe case ale slujitorilor, acareturi, o biserica, un parau si altele.
