Lituania a adoptat o lege de protejare a minorilor de propagandă homosexuală. PE a adoptat o rezoluție de condamnare a Lituaniei pentru acest motiv și 18 din cei 33 de europarlamentari români au votat împotriva Lituaniei. Vadim Tudor s-a alăturat propagandiștilor homosexualității, devenind astfel, pentru noi, din acest moment, Tribunul poponarilor. Purtător ba de cămașa neagră a morții, ba de cipilică evreiască, după ce a votat, în precedenta guvernare PNL-UDMR, de două ori alături, împreună, îmbrățișat, încârligat cu UDMR-ul, "dușmanii neamului", după ce i-a lins mâna cârpei kaghebiste, Ion Iliescu, acum Vadim se poate lua de mână cu Mircea Toma, Remus Cernea, Gabriel Andreescu, corifeii mișcării de rezistență a sodomiților de pripas.
În data de 17.09.2009, Parlamentul unional (european) a adoptat o rezoluție prin care cere Lituaniei să modifice o lege internă prin care minorii sunt protejați de propagandă homosexuală, bisexuală și poligamă. Rezoluția a fost adoptată cu sprijinul masiv al europarlamentarilor PSD și cu cel al unor europarlamentari PNL. PSD-iștii au deja o tradiție în a susține la Bruxelles poziții imorale așa că nu mai reprezintă nicio surpriză votul acestora pro-homosexualitate. Lobby-ul european al homosexualilor, mai puternic și influent ca oricând, a determinat plenul legislativului european să susțină o rezoluție care condamnă și critică Lituania pentru o lege recent adoptată, considerată de europarlamentari „discriminatorie“.
„Surpriza“, dacă se poate spune așa, vine de la Tribunul neamului, Corneliu Vadim Tudor, atletul familiei etc., care a votat pentru homosexualitate, spre deosebire, spre exemplu, de mult hulita EBA, care a votat împotrivă.
O analiză asupra acestei situații ne-a parvenit via AlterMedia, o agenție de presă online independentă.
Rezoluția votată de Vadim și restul pro-pidosnicilor se referă la „legea protecției minorilor“, care interzice promovarea relațiilor homosexuale, bisexuale și poligame având ca țintă tinerii sub 18 ani. Parlamentul lituanian (Seimas) a adoptat legea în iunie 2009. Atât politicienii „progresiști“, cât și lobby-ul civic al homosexualilor din vestul Europei au condamnat ferm decizia legislativului lituanian. Ca răspuns la criticile adresate de „corul progresiștilor“, președintele țării și-a exercitat dreptul de veto, însă parlamentarii lituanieni au decis ca aceasta să intre, totuși, în vigoare în martie 2010.
Rezoluția Parlamentului European (PE) a fost adoptată cu 349 de voturi „pentru“, 218 „împotrivă“ și 46 „abțineri“. Pe lângă criticarea legii în sine, rezoluția „mută mingea“ în terenul uneia din cele mai radicale instituții afiliate Uniunii: Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) este așteptată acum să emită o opinie „avizată“ asupra legii și a eventualului caracter discriminatoriu al acesteia. Cum FRA este una din grupurile de lobby homosexual cele mai virulente la nivel unional, e lesne de prevăzut care va fi „verdictul“. Din partea României, membră în grupul de experți în drept al FRA (așa-numitul FRA-LEX) este nimeni alta decât Romanița Iordache, președinta „Accept“!
Chiar dacă nici rezoluția în sine și nici opinia FRA nu vor obliga Lituania cu nimic (cel puțin, nu în mod direct!), puternicul lobby homosexual european se va folosi, cu siguranță, și de această ocazie pentru a mai face un pas înainte spre recunoașterea unor „drepturi“ bazate pe „orientarea sexuală“.
Ținta finală a acestei manevre politice diabolice, cu bătaie lungă, este înscrierea în textele tratatelor internaționale a „orientării sexuale“ drept criteriu la fel de important cu altele precum rasă, sexul sau condiția socială și amuțirea, sub sancțiunea legilor penale, a oricăror critici la adresa comportamentelor sexuale deviante ca „infracțiuni de ură“ (hate crimes).
Procedura este simplă: orice atitudine critică este considerată periculoasă, orice persoană care refuză acceptarea acestui stil de viață pervers devine un potențial criminal. În unele țări precum Suedia, aplicarea legilor contra „hate crimes“ duce până și la interdicția recitării în public a unor pasaje biblice considerate de sodomiți inacceptabile.
Inițial, propunerea de rezoluție, inițiată de facțiunea liberală a PE era încă și mai severă. Ea propunea inițierea unei proceduri de o gravitate excepțională: sancționarea Lituaniei conform Articolului 7 al Tratatului fondator al UE din 1992. Concret, aceasta ar fi însemnat suspendarea unora din drepturile Lituaniei ca stat membru al UE. Totuși, parlamentarii afiliați Partidului Popular European (PPE, creștin-democrații) au reușit, în faza de scriere a textului proiectului de rezoluție, să elimine din aceasta referirea la articolul 7 al Tratatului.
Rezoluția „imixtiune în afacerile interne ale altui stat“?
Decizia PE ar putea avea influență și asupra celui de-al doilea referendum irlandez pe tema Tratatului de la Lisabona. Acesta va avea loc peste câteva zile, întrucât irlandezii au fost siliți de UE să accepte reluarea votului, după ce au respins o dată tratatul, anul trecut. Miza politică este majoră, o nouă respingere a Tratatului de la Lisabona putând gripa iarăși „marșul triumfal“ al instituției globaliste.
Chiar dacă UE a făcut Irlandei, în încercarea de a obține un „DA“ din partea populației, unele concesii majore „precum promisiunea respectării protecției pe care Irlanda o acordă copilului nenăscut“ – unii observatori politici, citați de publicația „Friday Fax“ a Institutului Catolic pentru Familie, se tem, după această rezoluție a Parlamentului European, de ce e mai rău.
David Quinn, director al Institutului Iona din Irlanda și cunoscut susținător al familiei tradiționale, consideră că decizia PE excede autoritatea Parlamentului European și numește rezoluția „o intruziune fără drept în afacerile interne ale unui stat membru“.
Quinn și alți critici conservatori se tem că principiul non-discriminării, în mod particular acela bazat pe orientarea sexuală, este folosit pe post de „berbece“ pentru demolarea unor valori consacrate, precum libertatea religioasă și drepturile părinților.
La vot, C.V. Tudor s-a făcut de cacao
În votarea acestei rezoluții, blocurile politice și-au confirmat, cu excepții, opțiunile deja cunoscute: liberalii și stânga (socialiștii, comuniștii și verzii „ecologiști“) au votat în favoarea rezoluției, iar dreapta („popularii“ PPE, recent formatele „Europa Libertății și Democrației“ și „Conservatorii și Reformiștii Europeni“ – desprinși din PPE), euroscepticii și neafiliații – „împotrivă“.
Din păcate, cel mai mare grup, cel al PPE, rămâne divizat, unii europarlamentari creștin-democrați (în special francezi) „pedepsind“ Lituania prin votul lor.
Europarlamentarii români au votat în general conform așteptărilor (și orientării lor sexuale reale n.n). Reprezentanții din partea PSD și PNL, afiliați stångii și respectiv liberalilor europeni, au votat în bloc „pentru“, la fel ca marea majoritate a euro-grupurilor în care sunt înscriși. Singura excepție: Norica Nicolai (PNL), care s-a abținut bărbătește.
PDL-ul românesc își menține, mai mult decât declarativ, orientarea de dreaptă, votând, împreună cu majoritatea PPE, „contra“. Evident, cu excepția Monicăi Macovei, veche prietenă a organizației românești de pederaști și lesbiene „Accept“. Elena Băsescu a votat însă „împotrivă“!
George Becali nu apare pe lista celor prezenți la vot.
PD-L confirmă astfel votul majoritar dat împotriva rezoluției Catania, din iarna acestui an.
Dacă naționaliștii europeni s-au pronunțat „împotrivă“, absolut stupefiant a fost votul a doi europarlamentari din partea partidului „naționalist“ românesc PRM! C.V. Tudor și Ciprian Claudiu Tănăsescu au votat PENTRU rezoluție.
Specialist în scuipat acolo unde a lins, Vadim Tudor poate diversifica metoda, de acum încolo homosexualii oferindu-i oportunități multiple – poate să-i și scuipe, să-i și lingă – în cur, pe unde se iubesc ei, lor le place oricum.
Vivat Tribunul…
