Dupa ce au reusit sa-i inunde pe bucuresteni prin lucrarile de mantuiala efectuate la canalizare, francezii de la Veolia Environnement, firma-mama a Apa Nova Bucuresti, si-au propus sa se -ocupe- si de distributia termica a Capitalei, prin preluarea RADET.
Directorul Veolia Water pentru Europa de Sud-Est si Asia Centrala, Jean Patrice Poirier, a declarat ieri ca firma este interesata si de clientii industriali din Romania, dar vizeaza, in acelasi timp, contracte de concesiune cu alte municipalitati, potrivit trimisului Mediafax la Paris.
Poirier a precizat ca grupul a discutat deja cu autoritatile din Constanta, Iasi, Arad si Craiova si este pregatit sa participe daca vor fi organizate licitatii. Veolia Environnement mai cuprinde, pe langa divizia Water, si Veolia Energie, Veolia Transport si Veolia Salubritate.
Atentionam autoritatile contactate de Veolia Environnement ca, in cazul fostei Regii Generale de Apa Bucuresti, -activitatea- francezilor s-a rezumat la concedierea a mii de angajati, la aruncarea la fiare vechi a utilajelor – chiar daca mai erau in stare de functionare – si inlocuirea lor cu unele noi, reduse ca numar si prea putin performante.
In Bucuresti, punctul culminant a fost anul trecut, canalizarea infundata transformand orasul intr-o Venetie ad-hoc.
Dar francezii de la Veolia sunt experti in tepe. Inca din primul an, Apa Nova si-a batut joc de bucuresteni. Tariful pentru metrul cub de apa fusese stabilit, la preluarea RGAB in anul 2000, la 0,6 euro. Desi in contract se stipuleaza ca tariful ramane fix, el a crescut numai in primul an de sase ori, fiind invocate inflatia si devalorizarea leului in fata monedei euro. Asta desi, potrivit contractului, tariful trebuia sa scada treptat, din cinci in cinci ani.
In cazul in care Veolia va prelua si reteaua termica a Capitalei, administratia trebuie sa fie pregatita pentru a baga din nou mana adanc in buzunar. Este suficient sa amintim ca, in perioada 2000-2004, municipalitatea si primariile de sector au investit peste 46 milioane de euro pentru lucrari de extindere a retelelor de apa si canalizare, precum si pentru realizarea statiei de epurare a apelor, desi aceste investitii intrau in sarcina concesionarului.
Asa ca, implicit, la cheltuieli suplimentare vor trebui sa se astepte si beneficiarii agentului termic…
Exemplul Romaniei nu este unul singular, in cazul Veolia; numeroase tari din Africa, America de sud si Asia de sud-est s-au confruntat cu probleme identice, indiferent ca acolo a actionat Veolia Water, Weolia Energie sau Veolia Salubritate.
