Ziarul „Curentul“ a dezvăluit cum unii parlamentari romåni au încălcat cu bună știință sau din necunoaștere normele legale de „conviețuire“ între meseria de avocat și demnitatea de deputat sau senator. După ce am expus recent cazul Alinei Gorghiu, care a pledat în 2008 pentru membrii Corpului de Control ai Guvernului Tăriceanu destituiți de către Emil Boc, reprezentånd astfel foști funcționari împotriva statului, fapt interzis de Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, astăzi vă aducem în atenție cazul lui Victor Ponta, președintele PSD. Deși nu pierde nicio ocazie televizată pentru a vorbi despre respectul legii, al statului de drept și de marele procuror și avocat Victor Ponta, acesta nu a avut nicio jenă să calce pur și simplu legea în picioare pe vremea cånd era deputat și pleda pentru oameni acuzați de fapte grave.
Astfel, în anul de grație 2006, pe cånd „cårlanul“ Ponta reprezenta PSD Gorj în Parlament, în calitate de deputat, a ignorat pur și simplu prevederile Legii 161/2003, apăråndu-l la bară, în calitate de avocat, pe controversatul om de afaceri Ovidiu Tender, acuzat la vremea aceea de spălare de bani.
Demnitarul PSD s-a prezentat în instanță ca apărător al lui Tender, făcåndu-și anterior reclamă cum că ar fi un soi de as din månecă al omului de afaceri în războiul său cu procurorii. Procurorul de sală a ridicat excepția incompatibilității avocatului Ponta, motivånd cum era și firesc cu statutul acestuia de deputat. Argumentele subțiri ale avocatului Ponta n-au avut trecere în fața magistraților, instanța stabilind că acesta este incompatibil.
Supărat nevoie mare la vremea aceea că tocmai sistemul de justiție creat de mașinăria politică a unor grupuri de interese ale PSD i-a obstrucționat activitatea de avocat, Ponta răcnea atunci lansånd acuzații grele împotriva sistemului creat tocmai de partidul pe care îl reprezinta în calitate de parlamentar. „Nu mă miră că unii dintre judecătorii de la CSM au apucături staliniste, acuzând pe cineva fără să-i spună de ce îl acuză. Minte stalinistă, care condamnă întotdeauna pe cei care nu sunt cu ei. Dă, Doamne, ca CNSAS să curețe CSM cât mai repede“, declara Ponta în 2006 la Baroul București.
Deși Tender a renunțat la serviciile lui Ponta cu puțin timp înainte de a fi eliberat, acesta a avut timp suficient să se numere printre avocații pledanți ai omului de afaceri, încălcånd cu bună știință legea 161/2003, care spune la articolul 82, aliniatul 2 că: „Deputatul sau senatorul nu poate acorda asistență juridică învinuiților sau inculpaților și nici nu îi poate asista în instanțe în cauzele penale privind: a) infracțiunile de corupție, infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiunile în legătură directă cu infracțiunile de corupție, precum și infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare; b) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare; c) infracțiunile privind traficul de persoane și infracțiunile în legătură cu traficul de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificările și completările ulterioare; d) infracțiunea de spălare a banilor, prevăzută în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, cu modificările ulterioare“. Punctul d. al aliniatului i se potrivește mănușă lui Ponta, întrucåt Ovidiu Tender era acuzat la vremea aceea de spălare de bani, iar Ponta îl apăra în instanță tocmai de aceste acuzații.
Democrații au sesizat Comisia juridică, Sergiu Andon a recunoscut că Ponta a fost incompatibil
Problema este că acum cinci ani, în 2006, nu exista Agenția Națională de Integritate (ANI) și nimeni nu avea grijă de regimul incompatibilităților. În consecință, nimeni nu a putut fi tras la răspundere într-un climat politico-juridic de „no man’s land“, deși grupul parlamentar al PD de la Camera Deputaților a înaintat Comisiei juridice o solicitare de constatare a incompatibilității între calitatea de deputat a lui Victor Ponta și cea de avocat al lui Ovidiu Tender, cercetat pentru spălare de bani.
PD i-au cerut la vremea aceea lui Ponta să renunțe la fotoliul de parlamentar, dacă din această poziție reprezintă interesele foștilor sponsori ai PSD. Președintele Comisiei juridice, Sergiu Andon, a declarat atunci că, într-adevăr, deputatul PSD Victor Ponta „se afla într-o incompatibilitate“, însă Comisia juridică nu are competența să-i judece cazul și nici să aplice eventuale sancțiuni.
„Ca jurist, vă spun că nu știu dacă abaterile pomenite în cazul domnului Victor Ponta privesc Comisia juridică (…) Din păcate, legea nu prevede sancțiuni împotriva avocaților aflați în asemenea situații“.
Schimbare de situație
Cu toate acestea, odată cu înființarea în 2007 a ANI, lucrurile s-au mai complicat, iar acum Victor Ponta riscă pierderea mandatului de parlamentar din aceleași considerente ca și colega sa de Uniune, deputatul PNL Alina Gorghiu. Calitatea de deputat și avocat pledant pentru omul de afaceri Ovidiu Tender, acuzat de spălare de bani, îl plasează pe marele lider PSD, Victor Ponta, în sfera incompatibilității cu funcția de parlamentar, după cum ne-au declarat surse juridice. Dacă ANI va constata incompatibilitatea în care se află Ponta, aceasta și-ar putea pierde mandatul de parlamentar, câștigat cu trudă prin piețele din Târgu-Jiu.
