Ce facultate asigură un viitor absolvenţilor? În ce domenii este nevoie de forţă de muncă? Câţi dintre licenţiaţi au şanse reale să lucreze pe specializarea pentru care s-au pregătit? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care orice absolvent de liceu şi le pune. Iar întrebările, neliniştea şi nesiguranţa persistă pe parcursul studiilor. Făcând însă o paralelă între piaţa locurilor de muncă şi cea a facultăţilor, puteţi vedea câţi dintre boboci au fost inspiraţi la alegerea facultăţii. Ce îi determină însă pe tineri să aleagă o facultate sau alta, doar ei ne pot spune. Sau poate nici ei…
-Toamna se numără bobocii-, aşa sună o zicală din popor. Tot toamna se numără şi bobocii din universităţi. După un an de muncă şi după adevărate campanii de marketing, universităţile îşi primesc tinerii studenţi cu braţele deschise. Pentru instituţiile de învăţămant, fiecare generaţie reprezintă un pas înainte. Fiindcă cu cat numărul de studenţi este mai mare, cu atat profiturile sunt mai mari şi cu cat sunt mai mulţi candidaţi pe loc, cu atat creşte prestigiul instituţiei. Pentru tineri însă, admiterea la facultate este un moment-cheie în viaţă. Fiindcă de alegera făcută depinde şansa unui job bun, iar perspectivele de viitor cresc sau scad. Nu toţi absolvenţii de liceu se interesează care sunt oferte de pe piaţa muncii atunci când aleg o facultate sau alta.
Piaţa muncii
Ne-am interesat noi în locul lor. Am vorbit cu cei de la BestJobs, unul dintre cele mai mari site-uri cu oferte de job-uri din ţară, şi am aflat în ce domenii sunt cele mai multe oferte. Astfel, Vanzări, Software, Tehnologii Finanţe şi Contabilitate sunt domeniile cu cea mai mare sete de specialişti. Urmează Ingineria, Construcţiile şi Amenajările, Comerţul, Marketingul, Serviciu Clienţi şi Băncile. În topul oraşelor cu cele mai multe oferte de muncă se află Bucureştiul, urmat de Timişoara şi Cluj Napoca. Pe următoarele locuri se află Iaşi, Braşov, Constanţa, Ploieşti, Oradea, Sibiu şi Targu Mureş. Din punct de vedere al experienţei, mai multe oferte sunt pentru posturi Entry Level, apoi pentru cele din categoria Middle Level.
La bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, care va avea loc pe 28 septembrie, cele mai multe locuri de muncă vor fi oferite muncitorilor calificaţi, apoi celor necalificaţi, urmând persoanele cu studii medii şi apoi cele cu studii superioare.
Alegerea specializării
La admiterea în facultate, situaţia a stat puţin altfel. Spre exemplu, la Universitatea din Bucureşti cele mai multe opţiuni au fost înregistrate la Facultatea de Administraţie şi Afaceri – respectiv 36 de candidaţi pe loc, la Geografie – 17 pe loc, Limbi şi literaturi străine – 9 candidaţi pe loc. Urmează Facultatea de Litere, opt candidaţi pe loc, Matematică şi Drept – patru candidaţi pe loc. La Universitatea Politehnică din Bucureşti, cele mai căutate facultăţi au fost cea de Automatică şi Calculatoare, cea Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia informaţiei, precum şi cea de Inginerie în Limbi Străine. Urmează Facultatea de Transporturi, Facultatea de Energetică şi Facultatea de Electrotehnică. La aceste facultăţi s-a dat examen de admitere scris. Concurenţa a fost în medie de doi, trei candidaţi pe un loc. La celelalte facultăţi, admiterea s-a facut pe bază de dosar. S-au ocupat toate locurile, inclusiv cele cu taxă, din prima sesiune, ceea ce nu s-a întamplat şi cu celelalte şapte facultăţi, însă în sesiunea din toamnă toate locurile rămase libere au fost ocupate integral. La Universitatea Carol Davila din Bucureşti, au fost în medie unu, doi candidaţi pe loc. Ce-a mai mare concurenţă a fost la Facultatea de Asistentă Medicală şi Moaşe, cu peste doi candidaţi pe loc. Cea mai slabă concurenţă a fost la Facultatea de Medicină, unde s-au înscris 957 de candidaţi pe 965 de locuri. Adică nici măcar nu s-au completat locurile disponibile. La Academia de Studii Economice, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori a fost cea mai mare concurenţă, cu peste doi candidaţi pe loc. Urmează Relaţii Economice internaţionale, Marketing şi Management. Concurenţă mai slabă a fost la Economie, Economie agroalimentară şi a mediului, precum şi la Comerţ.
La Academia de Poliţie -Alexandru Ioan Cuza- au fost în medie doi, trei candidaţi pe loc, după probele eliminatorii. Aproape patru candidaţi au fost la Facultatea de Poliţie secţia Poliţie şi la Facultatea de Arhivistică. La Facultatea de Pompieri au fost mai puţini candidaţi, respectiv 45 pe 40 de locuri.
Paralelă
Aşadar, dacă pe piaţa muncii este nevoie de oameni pe Vanzări, Software şi Tehnologii Finanţe şi Contabibilitate, tinerii absolvenţi de liceu se înghesuie la Administraţie şi Afaceri, Geografie şi Limbi şi literaturi străine. Asta în timp ce la domenii de viitor sunt doi, trei candidaţi pe loc. Ce îi determină pe adolescenţi să facă aceste alegeri? Vizibilitatea anumitor specializări? Părinţii? Sau înclinaţia?
