Ministrul Tineretului, Monica Iacob Ridzi, a cerut luni, 30.06.2009, Parlamentului, într-o scrisoare, să ia act că ancheta parlamentară asupra modului în care a cheltuit cei peste 600.000 de euro pentru organizarea Zilei Tineretului „încetează de drept“. Formularea imperativă a democrat-liberalei are în spate o adresă a DNA, instituție care certifică faptul că a declanșat pe 23 iunie cercetările penale împotriva ministrului, ca urmare a denunțului formulat de PNL și articolul 74 din Regulamentul Camerei Deputaților potrivit căruia:
„(1) Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activități care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanțe de judecată.
(2) O anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activitățile care constituie obiectul ei, situație în care Biroul permanent al Camerei Deputaților anunță organele de urmărire penală că pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speță, aflate în arhiva Camerei Deputaților.“
Scrisoarea a născut din nou discuții aprinse în Biroul Permanent al Camerei, întrucât PD-L are o altă interpretare a termenului „anchetă judiciară“ din Regulament decât PNL și PSD.
Reprezentanții noii coaliții parlamentare PNL-PSD susțin că „anchetă judiciară“ este sinonim cu începerea urmăririi penale – stadiu în care dosarul Ridzi nu a ajuns – în vreme ce pedeliștii spun că acesta se referă și la actele premergătoare urmăririi penale, ceea ce ar însemna desființarea comisiei de anchetă. În cele din urmă, în pofida votului împotrivă al PD-L, conducerea Camerei a decis că deputații din comisia de anchetă vor continua să lucreze.
Interpretări juridico-literare
Ieri, 07.07.2009, Biroul Permanent al Camerei s-a întrunit să analizeze o altă scrisoare de răspuns a procurorului general, adresată de această dată lui Cristian Boureanu. După analiza pe textul scrisorii, membrii grupării PSD-PNL-UDMR au decis că „anchetă judiciară“ înseamnă deja începerea urmăririi penale, fără a cuprinde și actele premergătoare.
Interpretarea specioasă a sintagmei are un rezon clar pentru oricine: în realitate, miza „comisiei de anchetă“ este transformarea în circ mediatic și prilej de bălăcăreală publică găzduită copios de Trusturile mogulilor de serviciu – Realitatea TV și Antena 3+1, reușindu-se concomitent deturnarea atenției de la cazurile Adrian Năstase, în jurul căruia s-a făcut zid de „deontologii“ parlamentari și Nemirschi.
Deputatul PSD Valeriu Zgonea a declarat că Biroul Permanent al Camerei a decis continuarea activității Comisiei parlamentare în cazul Ridzi, considerându-se că nu se întrunesc condițiile prevăzute la articolul 74 din Regulament pentru ca această comisie să nu mai funcționeze. El a spus că Biroul Permanent al Camerei a analizat scrisoarea procurorului general Laura Codruța Kovesi adresată deputatului PD-L Cristian Boureanu, membru al comisiei parlamentare de anchetă, și a constatat că din aceasta „nu rezultă că s-a început urmărirea penală în cazul ministrului Monica Iacob Ridzi“.
Cei opt ani de facultate de construcții (ar fi făcut mai mulți dar nu mai încăpea în bancă alături de studenți) se pare că l-au transformat pe Zgonea într-un geniu juridico-filologic de vreme ce acesta a ajuns să ofere explicații de nuanță pe paragrafele procurorului general al Romåniei.
O hotărâre CEDO, instanță formată în mod sigur din juriști, nu din șantieriști, arată care este calea adevărului în lupta dusă în jurul interpretării sintagmelor juridice.
Cauza Voiculescu împotriva României
Cazul în care s-a pronunțat CEDO prin hotărårea din 3 februarie 2009 în Cauza Voiculescu împotriva României (Cererea nr. 5.325/03) este pe fond încă o dramă pricinuită de nesimțirea autorităților romånești. La data de 25 martie 1998, mama reclamantei Anca Carmen Voiculescu a fost lovită de un camion în timp ce traversa o intersecție și a decedat. Autoritățile romåne au început cercetări în cauză, tergiversånd dosarul ani de zile. Doamna Voiculescu, după ce a epuizat toate căile de soluționare romånești, s-a adresat CEDO cu o plångere față de statul romån, cåștigånd 15.500 de euro neimpozabili.
Hotărårea CEDO calculează exact data începerii anchetei judiciare ca fiind momentul deschiderii dosarului la poliție, în ziua producerii accidentului mortal și nicidecum la data începerii urmăririi penale: „în speță, ancheta judiciară a început la data de 25 martie 1998 și s-a încheiat abia la data de 13 octombrie 2005, adică după 7 ani și 7 luni“.
Deci: conform CEDO, ancheta judiciară fiind declanșată, ancheta parlamentară încetează de drept. Nici nu se prevede în Regulamentul Camerei Deputaților că mai este nevoie de vreo hotăråre a Biroului Permanent în acest sens.
Oare dacă această comisie de anchetă continuă din ambiția prostească a unor parlamentari și Ridzi s-ar adresa CEDO, cât va plăti statul roman și din vina cui? Cum va calcula CEDO când începe „ancheta judiciară“? Cum zice Zgonea, cel cu aproape un deceniu de activitate studențească la facultatea de Construcții? Sau cum zice CEDO?
Alina Gorghiu bate câmpii Regulamentului Camerei
Alina Gorghiu, președinta comisiei de anchetă, care are pregătire juridică, ce-i drept la o particulară, dar se cheamă și ea tot avocat, declara referitor la neparticiparea la audieri a două societăți private, citind răspunsul firmelor Artisan și Mark, care au fost invitate și n-au venit: „Ne spun că solicitarea noastră de a-i cita nu are temei legal. E un caz grav. E un lucru important. Iar aceste două adrese de la Mark și Artisan primite de către noi sunt identice, cu excepția siglelor“. Micuța tecuceancă nu știe încă – e nouă în breaslă – că Regulamentul Camerei nu este obligatoriu decât pentru deputați.
Alinutza, tată, mai citește și tu altceva decât reviste specializate în piercing sau consultă-te cu colegul tău de comisie, Robert Negoiță, și el absolvent de drept la particulară (fostul nostru coleg de la economic, Norel, i-a avut elevi la Liceul Economic pe Robert și pe frate-su, Roby terminând liceul în apropierea vârstei de 30 de ani). Special pentru Alina – wonder girl a peneliștilor – am selectat ce spune Curtea Constituțională: Decizie nr. 45 din 17/05/1994 a Curții Constituționale – „Din moment ce Regulamentul Camerei Deputaților este o hotărâre care reglementează organizarea internă și proprie a Camerei, prevederile sale nu pot stabili drepturi și obligații decât pentru deputați, precum și pentru autoritățile, demnitarii și funcționarii publici, în funcție de raporturile constituționale pe care le au cu Camera. Ca atare, prin Regulamentul Camerei Deputaților nu se pot stabili drepturi și mai ales obligații în sarcina unor subiecte de drept din afara Camerei Deputaților, subiecte de drept care nu se încadrează în cele circumstanțiate mai înainte. Asemenea prevederi pot cuprinde numai legile, în accepțiunea de acte juridice ale parlamentului.“ Q.E.D.
