După 10 ani de activitate în teren și două cazuri concrete de braconaj, documentate extensiv de WWF-România, am ajuns la concluzia că fenomenul braconajului nu este tratat ca o prioritate de diversele organe ale Statului cu atribuții de combatere în acest sens. Adesea nu există o voință reală din partea autorităților de a identifica și a trage la răspundere făptașii, chiar dacă există suficiente indicii sau probe. Mai mult, există cazuri în care autoritățile pot fi suspectate chiar de complicitate în mușamalizarea braconajului, fapt ce duce la creșterea și încurajarea fenomenului.
WWF cere prim-ministrului ca, în calitate de șef al Guvernului, să se implice în deblocarea dosarelor și în crearea unui plan de acțiune la nivel guvernamental pentru pedepsirea și descurajarea braconajului. Totodată WWF-România face apel la toți iubitorii de natură să sprijine acest efort, adresând un mesaj direct premierului, pe site sau pagina oficială de Facebook a acestuia.
Mai jos redăm integral scrisoarea deschisă adresată premierului Dacian Cioloș.
Domnule Prim-ministru Dacian Cioloș,
Ne adresăm dumneavoastră pentru a vă atrage atenția asupra unui fenomen extrem de răspândit și cu consecințe directe și grave asupra biodiversității și economiei din România, braconajul.
Deși la prima vedere vânatul ilegal pare o problemă care aparține Ministerul Mediului, noi am ales să vă cerem sprijin pentru că fenomenul nu poate fi combătut decât în cazul în care există o abordare amplă la nivel guvernamental și o colaborare și implicare activă din partea mai multor ministere. Consecințele braconajului pot fi resimțite în mai multe domenii, precum cel al agriculturii sau al economiei, iar de multe ori comunitățile expuse la efecte nu sunt și cele care generează problemele.
În ultimii 10 ani, WWF-România a derulat mai multe proiecte pentru monitorizarea și protecția diferitelor specii de animale sălbatice și a habitatului acestora. Am efectuat inclusiv activități de evaluare a efectivelor și a stării de conservare a faunei sălbatice cu scopul de a identifica posibilele probleme cu care se confruntă acestea și, evident, soluții la aceste probleme.
Astfel de activități de monitorizare s-au derulat prin intermediul experților WWF, în teren prin observații directe, colare GPS, camere foto-video și stimulare bioacustică. Experiențele noastre din teren ne arată că fenomenul braconajului nu este tratat ca o prioritate de diversele organe ale statului cu atribuții de combatere în acest sens, deseori neexistând o voință reală din partea autorităților de a identifica și a trage la răspundere făptașii, chiar dacă există suficiente indicii sau probe. Mai mult, există cazuri în care autoritățile pot fi suspectate chiar de complicitate în mușamalizarea braconajului, fapt ce duce la creșterea și încurajarea fenomenului.
În susținerea afirmațiilor de mai sus menționăm câteva cazuri concrete.
Primul urs monitorizat de WWF, împușcat în Maramureș
În 2012, primul urs monitorizat de WWF într-un proiect transfrontalier a fost împușcat mortal pe raza unui fond de vânătoare din Maramureș. Ursul era un exemplar mascul, cu vârsta de 6-8 ani, având 2 metri lungime și 150 kg. Purtând numărul de cod WWF11621, acesta urma să ofere informații despre locurile preferate pentru hrănire, adăpost, reproducere și rutele de deplasare, într-o zonă unde astfel de informații lipsesc sau sunt incomplete. Prin urmare, aceste date noi ar fi fost extrem de prețioase pentru formularea și aplicarea unor măsuri adecvate de management al populației de urs din zonă.
Acest caz a fost cel mai documentat caz de braconaj la urs prin împușcare, din știința WWF. Deși organizația a informat în mod prompt gestionarii fondului cinegetic despre moartea ursului, aceștia din urmă au întârziat sesizarea la poliție. Conform contractului de gestiune a fondului de vânătoare, gestionarul are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni și combate braconajul, inclusiv de a urmări procedura legală pentru soluționarea cazurilor de braconaj descoperite. WWF a pus la dispoziție toate informațiile și datele de ordin tehnic și științific pentru a susține investigația, dar vechile lacune legislative, lipsa de responsabilitate a autorităților competente și deficiențele în aplicarea legislației au împiedicat obținerea unor rezultate concrete până în ziua de azi.
Caz de braconaj la cerb, înregistrat pe camere video, încă nesoluționat
În septembrie 2015, WWF-România a constatat un caz de braconaj la cerb în Situl Natura 2000 Munții Țarcu, pe raza Ocolului Silvic Oțelu Roșu. Fapta este demonstrată de înregistrările de pe camerele video instalate de WWF în zonă, care arată clar că pe 11 și 12 septembrie 2015, un grup de cinci persoane intră în pădure și se întorc cu un trofeu de cerb. În urma sesizării autorităților competente, am primit confirmarea că nu a fost emisă o autorizație de vânătoare la cerb pe fondul cinegetic respectiv. În plus, una dintre persoanele din imagini era la acea vreme angajată a Ocolului Silvic Oțelu Roșu, care gestionează fondul de vânătoare.
WWF a solicitat autorităților în două rânduri (23 noiembrie 2015, respectiv 19 iulie 2016) detalii despre stadiul actual al cercetărilor. În urma primei solicitări am fost informați că „în cauză a fost constituit un dosar penal, în care se desfășoară cercetări, sub supravegherea parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș, pentru săvârșirea infracțiunilor de braconaj, uz de armă letală fără drept și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, față de cele 5 persoane implicate cu domiciliul în comuna Obreja, jud. Caraș-Severin”. Pentru cea de-a doua solicitare, am primit în data de 9.08.2016 informația că „în cauză se desfășoară cercetări sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeş” și că, potrivit Codului Penal, „procedura din cursul urmăririi penale este nepublică”, asta deşi a trecut aproape un an şi era cazul ca dosarul să se fi finalizat, iar acesta să fie trimis către instanţa de judecată pentru a se începe cercetarea judecătorească.
Cazuri asemănătoare de braconaj nesoluționat de autorități vă pot prezenta și alte organizații de conservare care au constatat de-a lungul ultimilor ani și în mai multe zone din țară diverse acte criminale de acest gen la specii ca ursul, râsul, capra neagră sau diverse specii de păsări.
De asemenea, în nenumărate cazuri în care personalul nostru de specialitate se află în teren constată că în zone de cele mai multe ori protejate de lege (inclusiv prin cele două Directive Natura 2000), se organizează partide de vânătoare după apusul soarelui, fapt ce contravine legii vânătorii.
Vă adresăm această scrisoare în speranța că, fiind cel care conduce Guvernul României, sunteți singura persoană care are capacitatea de a pune problema braconajului nu numai pe agenda diverselor ministere și autorități, dar și să schimbați tendința actuală în care actele criminale de acest gen rămân, de cele mai multe ori, nepedepsite. Consecințele vânătorii necontrolate pot avea efecte puternice asupra comunităților locale și asupra economiei în general.
Activitatea Guvernului condus de dumneavoastră ne-a arătat că respectarea și îmbunătățirea legislației este o prioritate a actului guvernamental în toate domeniile. Fenomenul braconajului poate fi redus și eliminat doar printr-o abordare strategică la nivelul Guvernului, prin dialog între ministere și prioritizarea soluționării dosarelor prin sprijinul tuturor autorităților implicate.
WWF-România își afirmă deschiderea și disponibilitatea totală în găsirea soluțiilor pentru combaterea braconajului din țara noastră.
Cu stimă,
Magor Csibi,
Director WWF România
