Aflata in plin sezon ploios, Capitala era total imbibata cu apa de Ziua Imnului National. Adapostit de intemperii, dupa ce a trecut prin baltile mai multor partide (PUR, PRM), la PSD, care l-a facut secretar de stat, fostul viceprimar Ioan Radu a comparat Bucurestiul cu -o varianta de Venetia-. Viata politica a jalnicei Venetii nu s-a stins insa pe timpul ploilor si nici canalele mass-media nu s-au infundat. Dl Emil Constantinescu a marturisit (dlui Dan Diaconescu, la OTV) ca a inghitit mai multe broaste raioase decat oricare alt politician. Fostul presedinte a refuzat sa comenteze scandalul doctoritei Rosca -asa cum nu am comentat scandalurile Rona Hartner sau Luminita Neamt- – pe care totusi le-a comentat imediat pentru a constata ca -nivelul manipularilor a scazut foarte mult in Romania-, unde oamenii -accepta de bunavoie sa fie furati si mintiti-, ba uneori -am impresia ca le face si placere-. Ceva mai natural, recunoscandu-si -greselile fundamentale-, dl Constantinescu a luat mai putine note in falset ca de obicei (chiar daca acestea n-au lipsit: cica Mao dormea pe un pat de fier!), ceea ce i-a determinat pe telespectatori sa declare ca -daca vorbea asa si in timpul mandatului, astazi era tot presedinte-. Dl Constantinescu n-are insa regrete dupa acea perioada – ba chiar a riscat o comparatie ciudata: -m-am simtit mai in siguranta pe vremea lui Ceausescu decat ca presedinte-. In pofida incurajarilor telespectatorilor, ziarele, editorialistii si politicienii nu acorda prea multe sanse revenirii dlui Constantinescu, majoritatea lor referindu-se la fostul presedinte ca -la o umbra- pe care premierul Nastase nici n-ar trebui s-o ia in bascaliile sale. Daca dlui Constantinescu ziarele si liderii politici i-au pecetluit soarta trecandu-l la figurile casate dupa un singur mandat fara glorie, dlui Iliescu in schimb, dupa trei mandate paguboase inca i se mai cauta in palme viitorul de dupa 2004. Cam nedreapta situatie, totusi. Dar aceasta e patria mea: s-a saturat de taranisti dupa doar patru ani impartiti la cinci partide, silindu-i ca pana la urma sa se sature si ei de sine – dar nu s-a saturat de socialisti nici dupa sase decenii. S-a saturat de dl Constantinescu dupa un singur mandat modest, dar nu s-a saturat de dl Iliescu nici dupa doua mandate patate si unul inofensiv, de regina-mama retrasa la Cotroceni, de unde incearca sa se impace cu invinsii sai oferindu-le compensatii in schimbul disponibilizarilor. Ocupand locul intai in sondaje, dl Iliescu pare a avea viitorul in fata, asa incat intentiile sale sunt pandite ca ocheadele unui tanar neinsurat de catre familiile cu multe fete. Faptul ca dl Iliescu a declarat recent ca dupa 2004 va ramane in politica fara sa-si precizeze adresa: -nu inseamna ca ma intorc acolo unde am fost- a starnit o adevarata furtuna. Nu cumva se desparte de dl Nastase si-si face un partid personal, unde s-ar putea reintalni cu dl Petre Roman? Surprins neplacut de calculele facute pe seama sa, dl Iliescu a dezmintit orice mutare (-n-am spus asa ceva. Oamenii au niste deformari mintale-) pastrandu-si secretele pentru sine: -ce voi face n-am spus si nici n-am de gand sa spun-. Bine face. Nu stii niciodata unde te taraste inspiratia. Pe Sergiu Nicolaescu aceasta l-a tarat la mare, unde presa l-a surprins -scriind doua scenarii si lucrand la doua tablouri-. Canta la patru membre, cum ar spune o pianina mecanica. Tablourile reprezinta portretul lui Mircea cel Batran si, respectiv, -un cap de cal-. Ia sa vedem cu cat le achizitioneaza ministrul Razvan Theodorescu, care e mare vanator de capete.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane